FRATRICID, -Ă, fratricizi, -de, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.

fratricid, ~ă [At: DA / Pl: ~izi, ~e / E: fr fratricide, lat fratricida] 1-2 smf, a (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 3 sn Omor de frate sau de soră. 4 a Care constituie o crimă față de un frate, o soră. 5 a (Pex) Care constituie o crimă față de semenii săi. 6 a (D. războaie) Care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni.

*FRATRICID I. adj. și sm. Care-și ucide fratele sau sora. II. sbst. Crimă pe care o făptuește cel ce-și ucide fratele sau sora [fr.].

FRATRICID, -Ă, fratricizi, -de, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care și-a ucis fratele sau sora. 2. S. n. Omor de frate sau de soră. 3. Adj. Care constituie o crimă față de un frate, o soră sau față de semenii săi. – Din fr. fratricide, lat. fratricida.

FRATRICID¹, fratricide, s. n. Omor de frate sau de soră.

FRATRICID², -Ă, fratricizi, -de, s. m. și f. Persoană care și-a ucis fratele sau sora. ♦ (Adjectival, despre lupte, războaie) Care se desfășoară între trupe de același neam sau legate prin interese de clasă comune. Adînc mîhnit de această luptă fratricidă, Bălcescu a cerut stăruitor curmarea neînțelegerilor între conducătorii revoluționari romîni și maghiari și unirea lor în lupta comună împotriva asupritorilor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 105.

FRATRICID, -Ă s.m. și f. Ucigaș de frate sau de soră. // s.n. Ucidere de frate sau de soră. // adj. (Despre războaie) Care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. [< fr. fratricide, cf. lat. fratricida < frater – frate, caedere – a omorî].

FRATRICID, -Ă I. s. n. ucidere de frate sau de soră. II. s. m. cel care săvârșește un fratricid (I). III. adj. (despre războaie) care se desfășoară între membrii aceleiași națiuni. (< fr. fratricide, lat. fratricida)

FRATRICID² ~dă (~zi, ~de) 1) și substantival (despre persoane) Care și-a ucis fratele sau sora. 2) (despre lupte, războaie) Care se duce între comunități înrudite prin sânge sau între membrii unei națiuni. /<fr. fratricide, lat. fratricida

FRATRICID¹ ~e n. Crimă care constă în uciderea fratelui sau a surorii. /<fr. fratricide, lat. fratricidium

fratricid n. ucidere de frate sau de soră. ║ m. omorîtor de frate. ║ a. răsboiu fratricid.

*fratricíd, -ă s. și adj. (lat. fratricida, d. fráter, frate, și oc-cidere, a ucide. V. ucid). Care-șĭ ucide fratele: un fratricid. Adj. luptă fratricidă, între fraâiĭ care se ucid. S. n., pl. urĭ, și (maĭ bine) fratricídiŭ (lat. fratricidium), ucidere de frate.

fratricid² (criminal) (desp. fra-tri-) adj. m., s. m., pl. fratricizi; adj. f., s. f. fratricidă, pl. fratricide

fratricid¹ (crimă) (desp. fra-tri-) s. n., pl. fratricide

!fratricid² (crimă) (fra-tri-) s. n., pl. fratricide

fratricid¹ (criminal) (fra-tri-) adj. m., s. m., pl. fratricizi; adj. f., s. f. fratricidă, pl. fratricide

fratricid (criminal) s. m., adj. m. (sil. -tri-), pl. fratricizi; f. sg. fratricidă, g.-d. art. fratricidei, pl. fratricide

fratricid (crimă) s. n. (sil. -tri-), pl. fratriciduri

fratricid

FRATRI- „frate, rudă apropiată”. ◊ L. frater, fratris „frate” > fr. fratri- > rom. fratri-. □ ~cid (v. -cid), adj., s. m. și f., 1. adj., Care constituie o crimă față de un frate sau de o soră. 2. s. m., și f., Ucigaș de frate sau de soră.