frasin sm [At: NEGRUZZI. S. II, 296 / V: ~apsăn, ~apsin, ~apsine, ~sân, ~acsân, (înv) ~sen, ~snic / Pl: ~i / E: ml fraxinus] 1 Arbore din familia oleaceelor, cu tulpina înaltă, dreaptă, cilindrică, cu coroana rară, cu frunze compuse, flori unisexuate lipsite de corolă și fructe alungite, cu lemnul elastic, folosit în industrie (Fraxinus excelsior). 2 (Îc) ~-de-munte, ~-de-mană, ~-negru Mojdrean (Fraxinus ornus). corectat(ă)

FRASIN, frasini, s. m. Arbore cu tulpina dreaptă, cilindrică, cu lemnul elastic, folosit în industrie, mai ales în rotărie (Fraxinus excelsior). Se așeză sub un frasin bătrîn, pe o bancă de piatră. SADOVEANU, O. III 157. Pășește tăcut pe sub bolta întunecată a fagilor și a frasinilor. ODOBESCU, S. III 87.

FRASIN ~i m. Arbore cu tulpina dreaptă, înaltă, cu coroană rară, cu frunze compuse, alungite, al cărui lemn, dur și flexibil, are întrebuințare industrială. /<lat. fraxinus

frasin m. arbore de pădure, întrebuințat în rotărie. (Fraxinus excelsior). [Lat. FRAXINUS].

frásin m. (lat. fráxinus, it. frássino, pv. fraisse, fr. frêne, cat. frexe, sp. fresno, pg. freixo). Un frumos arbore oleaceŭ (fráxinus excelsior) care are un lemn alb și dur bun de făcut roate și ajunge pînă la o înălțime de 38 de metri. Scoarța luĭ posedă proprietățĭ aperitive și febrifuge. Pe el trăĭește cantarida. – În Ban. frápsăn, mrom. frápsin (cp. cu coapsă). V. mojdrean.

fracsân sm vz frasin

frapsăn sm vz frasin

frapsin sm vz frasin

frapsine sm vz frasin

frasân sm vz frasin

frasen sm vz frasin

frasnic sm vz frasin

frasin s. m., pl. frasini

frasin s. m., pl. frasini

frasin s. m., pl. frasini

frasin.

frasin (frasini), s. m. – Arbore cu tulpina dreaptă, cu coroana rară, cu lemnul elastic folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Var. (Banat) frapsăn, frapsine. Mr. frapsin, megl. frasin, istr. frǫsir. Lat. fraxĭnus (Pușcariu 642; Candrea-Dens., 633; Meyer-Lübke, Studi rum., IV, I; REW 3489; DAR; Graur-Rosetti, BL, III, 70), cf. alb. frasër, it. frassino, prov. fraisse, fr. frêne, sp. fresno, port. freixo. Pierderea lui p (cf. rezultatul frapsăn) nu este clară; Candrea-Dens., o explică prin încrucișarea cu sl. jasenŭ, sau plecîndu-se de la o formă în care grupul ps era protonic, ca frăsinet. Der. frăsinel, s. m. (plantă erbacee, Dictamnus fraxinella); frăsinet, s. n. (pădure de frasini) care, după Pușcariu 643, Candrea-Dens., 634, REW 3488 și DAR reprezintă lat. fraxinetum, cf. mr. frăpsinet, it. frassineto, fr. frênaie, sp. fresneda; frăsinică, s. f. (varietate de frasin); frăsiniu, adj. (se spune despre unii arbori care seamănă cu frasinul). – Din mr. provine ngr. θράψους (Meyer, Neugr. St., II, 74).

FRASIN, com. în jud. Suceava, pe râul Suha, în apropiere de confl. cu Moldova; 6.689 loc. (1995). Expl. de balast. Cherestea și ambalaje. Stație de c. f.

FRASÍN (lat. fraxinus) s. m. Arbore din familia oleaceelor, cu tulpină dreaptă, scoarță cenușiu-verzuie, coroană rară, frunze compuse, flori mici, violacee, unisexuate, lipsite de corolă și fructe (samare), alungite, cu aripa plană (Fraxinus excelsior). Lemnul greu, durabil, rezistent, elastic, cu fibre fine și lungi, este utilizat în industria mobilei, a materialelor sportive etc. ◊ F. pufos = specie de f. care vegetează pe soluri cu apă stagnantă (Fraxinus pubescens); prezent mai ales în Câmpia Română (Pădurea Frasinu, jud. Buzău, rezervație naturală).

FRAXINUS L., FRASIN, fam. Oleaceae. Gen originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, 65-75 specii, arbori și numai cîțiva arbuști. Flori hermafrodite, poligame sau unisexuate (monoice sau dioice), 4 sepale, 4 petale (de multe ori lipsesc), 2 stamine, în panicule sau fascicule. Fruct, samară oblongă, aripată, membranoasă. Frunze opuse, imparipenat-compuse, uneori cu o singură, foliolă. înfrunzesc rareori înaintea înfloririi. Muguri așezați opus, pe ramuri brune sau negre.

Fraxinus americana L., « Frasin american ». Specie care înflorește înaintea înfrunzirii. Flori dioice (fără corolă, cele femele au caliciul cu 4 lacinii), dispuse în panicule. Frunze (cca 15 cm lungime) cu 5-9 foliole pețiolate, ovat-oblongi, ovat-lanceolate, oblong-lanceolate cu marginea întreagă, pe partea inferioară glabre, glaucescente, pe cea superioară verzi-lucioase. Arbori de cca 35 m înălțime, ritidomul nu se exfoliază.Muguri bruni, glabri. Fructe, samare (cca 5 cm lungime) îngust-cilindrice, aripioara cu vîrful rotunjit sau puțin crestat.

Fraxinus excelsior L., « Frasin comun ». Specie cu flori, mici, albe-verzui, negre-violacee, lipsite de corolă. și caliciu, au numai stamine și. pistile, de: obicei; poligame, dispuse în panicule. Apar înaintea frunzelor, la sfîrșitul lui apr., începutul lui mai. Frunze (cca 35 cm lungime) opuse, imparipenat-compuse, 7-13 foliole, aproape sesile, oblong- lanceolate, oblongi sau ovat-lanceolate, mărunt-dințate, glabre, baza cuneată, pe partea inferioară verzi, mai deschis decît pe cea superioară. Arbore (cca 38 m înălțime), ritidomul nu se exfoliază, scoarță cenușie, muguri negri, lujeri groși, verzi, măslinii, glabrii. Fructe, la vîrf, oblic-emarginate, samare de 4-5 cm lungime, relativ late. Aripa decurentă cuprinde sămînță în întregime. Are numeroase varietăți cu talie mică, globuloasă sau cu lăstari galbeni-aurii, cu ramuri pendule, frunze simple, adînc-dințate sau tripartite.

Fraxinus ornus t., « Mojdrean ». Specie care înflorește primăvara, după înfrunziră. Flori alburii, mirositoare, hermafrodite, complete (petale înguste, stamine cu filamentele alungite) dispuse în inflorescențe (panicule) terminale, cca 12 cm lungime. Frunze imparipenat-compuse, 7-9 foliole ovate, eliptice sau eliptic-lanceolate, oblong-ovate, serate mai ales la vîrf, pe față verzi-închis, pe partea inferioară, pe nervura mediană, păroase-rugiriii. Arbore (8-12 m înălțime) cu lujeri verzui-cenușii, roșcați, scoarță cenușie, netedă. Fruct, samară liniară cu aripa la vîrf trunchiată.

Fraxinus pennsylvanica Marsh. (syn. F. pubescens Lam.), « Frasin de Pensilvania, Frasin verde ». Specie cu flori hermafrodite și unisexuate, dioice, în panicule dese, compacte, pubescente. Frunze cu 5-9 foliole, oblong- lanceolate, pețiolate, dințate, păroase, la început pe ambele fețe, apoi. numai pe cea inferioară, pe față verzi-deschis, pe dos verzi-închis. Pețiolii și lujerii anuali păroși. Arbore de cca 18 m înălțime. Muguri bruni-păroși. Fructe, samare de cca 6 cm lungime, spatulat-lanceolate, aripa ușor îngustată cuprinde numai în parte sămînță.