2 intrări

9 definiții

franciza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr franciser] A da caracter francez.

FRANCIZÁ vb. I. tr. A da caracter francez. [< fr. franciser].

FRANCIZÁ vb. tr. a da caracter francez. (< fr. franciser)

francizà v. 1. a da o formă franceză unei vorbe străine; 2. a deprinde cu apucăturile franceze.

FRANCÍZĂ, francíze, s. f. Dreptul acordat de o întreprindere cu renume unei alte întreprinderi prin care aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale francizorului, în schimbul unei contribuții financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri sau al prestării de servicii. – Din fr. franchise.[1]

  1. Pare mai curînd să provină din engl. franchise. „Proprietate intelectuală” este un termen vag, nedefinit în legislație, care amalgamează noțiuni de mărci, patente și drepturi de autor. — cata

*francíză s. f., g.-d. art. francízei, pl. francíze corectată

*francizéz v. tr. (fr. franciser). Franțuzesc, fac Francez, deprind cu limba și obiceĭurile franceze: un străin francizat. Gram. Daŭ terminațiune saŭ pronunțare franceză, ca bronșită, dantist îld. bronchită, dentist.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

francizá vb., ind. prez. 1 sg. francizéz, 3 sg. și pl. francizeáză

FRANCHÍSĂ (< fr.) s. f. 1. Privilegiu acordat unui dealer pentru distribuirea unui produs. 2. Privilegiu primit de un guvern pentru a utiliza o proprietate publică sau a crea un monopol (monopol fiscal). 3. Autorizație de creare a unei corporații. 4. Impozit pe f. = taxă percepută pe veniturile unei corporații care activează sub numele său propriu. 5. Cheltuieli suportate de asigurator, în cazul în care s-au produs pagubele asigurate.[1]

  1. Punctul 5 este de fapt o contaminare de la franșiză. — raduborza
Intrare: franciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • franciza
  • francizare
  • francizat
  • francizatu‑
  • francizând
  • francizându‑
singular plural
  • francizea
  • francizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • francizez
(să)
  • francizez
  • francizam
  • francizai
  • francizasem
a II-a (tu)
  • francizezi
(să)
  • francizezi
  • francizai
  • francizași
  • francizaseși
a III-a (el, ea)
  • francizea
(să)
  • francizeze
  • franciza
  • franciză
  • francizase
plural I (noi)
  • francizăm
(să)
  • francizăm
  • francizam
  • francizarăm
  • francizaserăm
  • francizasem
a II-a (voi)
  • francizați
(să)
  • francizați
  • francizați
  • francizarăți
  • francizaserăți
  • francizaseți
a III-a (ei, ele)
  • francizea
(să)
  • francizeze
  • francizau
  • franciza
  • francizaseră
Intrare: franciză
franciză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • franci
  • franciza
plural
  • francize
  • francizele
genitiv-dativ singular
  • francize
  • francizei
plural
  • francize
  • francizelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)