10 definiții pentru fonologic

FONOLÓGIC, -Ă, fonologici, -ce, adj. Care ține de fonologie sau de foneme, privitor la fonologie; fonematic. – Din fr. phonologique.

FONOLÓGIC, -Ă, fonologici, -ce, adj. Care ține de fonologie sau de foneme, privitor la fonologie; fonematic. – Din fr. phonologique.

FONOLÓGIC, -Ă, fonologici, -e, adj. Referitor la fonologie; care ține de fonologie sau de foneme. În limba romînă, accentul are rol fonologic.

fonológic adj. m., pl. fonológici; f. fonológică, pl. fonológice

fonológic adj. m., pl. fonológici; f. sg. fonológică, pl. fonológice

FONOLÓGIC adj. (FON.) fonematic. (Sistemul ~ al limbii române.)

FONOLÓGIC, -Ă adj. De fonologie. [Cf. fr. phonologique].

FONOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fonologie; propriu fonologiei. /<fr. phonologique


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FONOLÓGIC adj. (FON.) fonematic. (Sistemul ~ al limbii române.)

FONOLÓGIC, -Ă adj. (cf. fr. phonologique): în sintagmele sistem fonologic, structură fonologică și variantă fonologică (v.).

Intrare: fonologic
fonologic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fonologic fonologicul fonologică fonologica
plural fonologici fonologicii fonologice fonologicele
genitiv-dativ singular fonologic fonologicului fonologice fonologicei
plural fonologici fonologicilor fonologice fonologicelor
vocativ singular
plural