2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fonografie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr phonographie] Operație de înregistrare mecanică și de redare a sunetelor.

FONOGRAFÍE s.f. Operația de înregistrare mecanică și de redare a sunetelor. [Gen. -iei. / < fr. phonographie].

FONOGRAFÍE s. f. înregistrare grafică a sunetelor. (< fr. phonographie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fonografiá vb., ind. prez. 1 sg. fonografiéz, 3 sg. și pl. fonografiáză

fonografíe s. f., g.-d. art. fonografíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FONOGRAFÍE s. f. (< fr. phonographie): operația de înregistrare mecanică și de redare a sunetelor articulate cu ajutorul fonografului (v.).

FONO-1 „voce, sunet, fonație, fonator, vocal”. ◊ gr. phone „sunet, voce” > fr. phono-, germ. id., engl. id., it. fono- > rom. fono-.~arteriogramă (v. arterio-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a suflurilor arteriale în tulburările circulației periferice; ~audiologie (v. audio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile dintre funcția auditivă și cea fonatorie; ~cardiograf (v. cardio-, v. -graf), s. n., aparat medical care transformă vibrațiile sonore ale inimii în semnale electromagnetice; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., procedeu de înregistrare grafică a bătăilor inimii; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică obținută la fonocardiograf; sin. electrocardiofonogramă; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de a vorbi cu voce tare; ~genic (v. -genic), adj., (despre voce) care se pretează la înregistrare; ~graf (v. -graf), s. n., aparat utilizat la imprimarea și la reproducerea sunetelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., operație de imprimare mecanică și de reproducere a sunetelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Înregistrare a vibrațiilor sonore pe un suport, cu mijloace electrice, mecanice etc. 2. Telegramă telefonată; ~lit (v. -lit1), s. n., rocă microlitică efuzivă care, la lovire, se desface în plăci subțiri producînd un sunet caracteristic; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în fonologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a lingvisticii care studiază sunetele limbii din punctul de vedere al structurii lor funcționale și al funcției pe care o îndeplinesc în limbă; ~metrie (v. -metrie1), s. f., măsurare a intensității sunetelor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat la măsurarea intensității vibrațiilor sonore; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical utilizat în fonoscopie; ~scopie (v. -scopie), s. f., înregistrare fotografică a zgomotelor cardiace; ~taxie (v. -taxie), s. f., mișcare de reacție a organului vegetal sub influența sunetelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de înregistrări sonore; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a vibrațiilor sonore în scop terapeutic.

Intrare: fonografia
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fonografia
  • fonografiere
  • fonografiat
  • fonografiatu‑
  • fonografiind
  • fonografiindu‑
singular plural
  • fonografia
  • fonografiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fonografiez
(să)
  • fonografiez
  • fonografiam
  • fonografiai
  • fonografiasem
a II-a (tu)
  • fonografiezi
(să)
  • fonografiezi
  • fonografiai
  • fonografiași
  • fonografiaseși
a III-a (el, ea)
  • fonografia
(să)
  • fonografieze
  • fonografia
  • fonografie
  • fonografiase
plural I (noi)
  • fonografiem
(să)
  • fonografiem
  • fonografiam
  • fonografiarăm
  • fonografiaserăm
  • fonografiasem
a II-a (voi)
  • fonografiați
(să)
  • fonografiați
  • fonografiați
  • fonografiarăți
  • fonografiaserăți
  • fonografiaseți
a III-a (ei, ele)
  • fonografia
(să)
  • fonografieze
  • fonografiau
  • fonografia
  • fonografiaseră
Intrare: fonografie
fonografie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fonografie
  • fonografia
plural
  • fonografii
  • fonografiile
genitiv-dativ singular
  • fonografii
  • fonografiei
plural
  • fonografii
  • fonografiilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)