8 definiții pentru fluorografie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLUOROGRAFÍE s. f. Procedeu fotografic de gravură pe sticlă, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorographie.

FLUOROGRAFÍE s. f. Procedeu fotografic de gravură pe sticlă, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorographie.

fluorografie sf [At: DEX / P: flu-o~ / Pl: ~ii / E: fr fluorographie] Procedeu fotografic de gravură pe sticlă, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric.

FLUOROGRAFÍE s.f. Procedeu fotografic de gravură pe sticlă care se realizează cu ajutorul acidului fluorhidric. [Pron. flu-o-, gen. -iei. / < fr. fluorographie].

FLUOROGRAFÍE s. f. procedeu fotografic de gravură pe sticlă cu ajutorul acidului fluorhidric. (< fr. fluorographie)

FLUOROGRAFÍE f. 1) Procedeu de examinare medicală a unor organe interne prin fotografierea imaginii lor de pe un ecran fluorescent pe o peliculă fotografică. 2) Procedeu fotografic de gravură, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric. [Art. fluorografia; G.-D. fluorografiei; Sil. -fi-e] /<fr. fluorographie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fluorografíe (flu-o-ro-gra-) s. f., art. fluorografía, g.-d. fluorografíi, art. fluorografíei

fluorografíe s. f. (sil. flu-o-, -gra-), art. fluorografía, g.-d. fluorografíi, art. fluorografíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FLUORO- „fluor, fluorescență”. ◊ L. fluor, oris „corp lichid, curgere” > fr. fluoro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. fluoro-.~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu fotografic pe sticlă, care se realizează cu ajutorul acidului fluorhidric; ~metrie (v. -metrie1), s. f., dozare a substanțelor fluorescente prin măsurarea intensității și culorii radiațiilor de fluorescență; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea duratei luminii emise de o substanță fluorescentă; ~scop (v. -scop), s. n., 1. Instrument utilizat pentru determinarea vizuală a intensității fluorescenței. 2. Ecran fluorescent care poate transforma radiațiile invizibile în radiații vizibile; ~scopie (v. -scopie), s. f., 1. Determinare vizuală a intensității fluorescenței cu ajutorul fluoroscopului. 2. Examen radiologic realizat cu ajutorul fluoroscopului.

Intrare: fluorografie
fluorografie substantiv feminin
  • silabație: flu-o-ro-gra- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluorografie
  • fluorografia
plural
  • fluorografii
  • fluorografiile
genitiv-dativ singular
  • fluorografii
  • fluorografiei
plural
  • fluorografii
  • fluorografiilor
vocativ singular
plural

fluorografie

  • 1. Procedeu fotografic de gravură pe sticlă, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Procedeu de examinare medicală a unor organe interne prin fotografierea imaginii lor de pe un ecran fluorescent pe o peliculă fotografică.
    surse: NODEX

etimologie: