11 definiții pentru fluorescent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescent.

FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescent.

fluorescent, ~ă a [At: IOANOVICI, TEHN. 20 / P: flu-o~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr fluorescent] 1 Care prezintă fluorescență. 2 Bazat pe fluorescență. 3 (Îs) Tub ~ Izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă.

FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență. Petrolul lampant este fluorescent.Tub fluorescent = izvor de lumină constînd dintr-un tub de sticlă cu vapori de mercur care, sub influența unei descărcări electrice, produc radiații ultraviolete și acționează asupra substanței fluorescente depuse pe pereții interiori ai tubului, făcînd ca aceasta să producă lumină. Problema construcției de tuburi fluorescente la noi în țară a fost ridicată de necesitățile producției industriale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/5.

FLUORESCÉNT, -Ă adj. Care devine luminos sub acțiunea unei lumini exterioare; care prezintă fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. [Pron. flu-o-res-cent. / < fr. fluorescent].

FLUORESCÉNT, -Ă adj. (despre substanțe) care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ♦ tub ~ = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. (< fr. fluorescent)

FLUORESCÉNT ~tă (~ți, ~te) Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. Corp ~.Tub ~ sursă de lumină bazată pe principiul descărcării într-un amestec de gaze și vapori de mercur, aflați în interiorul unui tub de sticlă. [Sil. flu-o-] /<fr. fluorescent

*fluorescént, -ă adj. (d. fluor, după opalescent, delicŭescent). Fiz. Care are fluorescență.

róșu-fluorescént adj. inv. 1967 Roșu electric v. roz-electric (din roșu + fluorescent)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fluorescént (flu-o-) adj. m., pl. fluorescénți; f. fluorescéntă, pl. fluorescénte

fluorescént adj. m. (sil. flu-o-), pl. fluorescénți; f. sg. fluorescéntă, pl. fluorescénte

Intrare: fluorescent
fluorescent adjectiv
  • silabație: flu-o- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluorescent
  • fluorescentul
  • fluorescentu‑
  • fluorescentă
  • fluorescenta
plural
  • fluorescenți
  • fluorescenții
  • fluorescente
  • fluorescentele
genitiv-dativ singular
  • fluorescent
  • fluorescentului
  • fluorescente
  • fluorescentei
plural
  • fluorescenți
  • fluorescenților
  • fluorescente
  • fluorescentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fluorescent

  • 1. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Petrolul lampant este fluorescent.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Problema construcției de tuburi fluorescente la noi în țară a fost ridicată de necesitățile producției industriale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/5.
        surse: DLRLC

etimologie: