8 definiții pentru fluometru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLUOMÉTRU, fluometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea debitelor de fluide. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluomètre.

FLUOMÉTRU, fluometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea debitelor de fluide. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluomètre.

fluometru sn [At: DEX / P: flu-o~ / Pl: ~re / E: fr fluomètre] Instrument folosit pentru măsurarea debitelor de fluide.

FLUOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea debitelor de fluide în curgere. [Pron. flu-o-. / < fr. fluomètre].

FLUOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea debitelor de fluide. (< fr. fluomètre)

FLUOMÉTRU ~e n. Instrument pentru măsurarea debitului unui fluid care trece printr-o conductă. [Sil. flu-o-] /<fr. fluometre


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fluométru (flu-o-me-tru) s. n., art. fluométrul; pl. fluométre

fluométru s. n. (sil. flu-o-, -tru), art. fluométrul; pl. fluométre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FLUO- „fluid”. ◊ L. fluo, ere „a curge” > fr. fluo- > rom. fluo-.~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat pentru măsurarea debitelor de fluide care curg prin conducte.

Intrare: fluometru
fluometru substantiv neutru
  • silabație: flu-o-me-tru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluometru
  • fluometrul
  • fluometru‑
plural
  • fluometre
  • fluometrele
genitiv-dativ singular
  • fluometru
  • fluometrului
plural
  • fluometre
  • fluometrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fluometru

  • 1. Instrument folosit pentru măsurarea debitelor de fluide.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: