opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLOTA, flotez, vb. I. Tranz. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. – Din fr. flotter.

FLOTA, flotez, vb. I. Tranz. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. – Din fr. flotter.

flota [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 168 / Pzi: ~tez / E: fr flotter] 1 vt A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. 2 vi (Rar) A pluti. 3 A trece un fir dintr-un sistem textil (urzeală sau bătătură) peste două sau mai multe fire din celălalt sistem, la fabricarea țesăturilor ornamentale. 4 (Rar) A executa flotări (4). corectat(ă)

FLOTA, flotez, vb. I. Tranz. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafață într-un lichid sau au fost făcute să plutească prin înspumare.

FLOTA vb. I. tr. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. [< fr. flotter].

FLOTA vb. I. tr. 1. a îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. 2. (fig.) a șovăi, a ezita. II. intr. (despre o monedă) a avea o valoare variabilă în raport cu aurul sau cu altă monedă. (< fr. flotter)

A FLOTA ~ez tranz. (substanțe care plutesc) A îndepărta prin decantare dintr-un lichid. /<fr. flotter

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

flota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. flotez, 3 flotează; conj. prez. 1 sg. să flotez, 3 să floteze

flota (a ~) vb., ind. prez. 3 flotează

flota vb., ind. prez. 1 sg. flotez, 3 sg. și pl. flotează

Intrare: flotat
flotat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flotat
  • flotatul
  • flotatu‑
  • flotată
  • flotata
plural
  • flotați
  • flotații
  • flotate
  • flotatele
genitiv-dativ singular
  • flotat
  • flotatului
  • flotate
  • flotatei
plural
  • flotați
  • flotaților
  • flotate
  • flotatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: flota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flota
  • flotare
  • flotat
  • flotatu‑
  • flotând
  • flotându‑
 singular plural
  • flotează
  • flotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flotez
 (să)
  • flotez
  • flotam
  • flotai
  • flotasem
a II-a (tu)
  • flotezi
 (să)
  • flotezi
  • flotai
  • flotași
  • flotaseși
a III-a (el, ea)
  • flotează
 (să)
  • floteze
  • flota
  • flotă
  • flotase
plural I (noi)
  • flotăm
 (să)
  • flotăm
  • flotam
  • flotarăm
  • flotaserăm
  • flotasem
a II-a (voi)
  • flotați
 (să)
  • flotați
  • flotați
  • flotarăți
  • flotaserăți
  • flotaseți
a III-a (ei, ele)
  • flotează
 (să)
  • floteze
  • flotau
  • flotară
  • flotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

flota, flotezverb

  • 1. A îndepărta prin decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. figurat Ezita, șovăi. MDN '00
    sinonime: ezita șovăi
  • 3. intranzitiv (Despre o monedă) A avea o valoare variabilă în raport cu aurul sau cu altă monedă. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.