9 definiții pentru floricultor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLORICULTÓR, -OÁRE, floricultori, -oare, s. m. și f. Specialist în floricultură. – De la floare (după agricultor, horticultor).

FLORICULTÓR, -OÁRE, floricultori, -oare, s. m. și f. Specialist în floricultură. – De la floare (după agricultor, horticultor).

floricultor, ~oare smf [At: IORDAN, L. R. A. 227 / Pl: ~i, ~oare / E: floare, după agricultor, horticultor cf it floricultore] Specialist în floricultură.

FLORICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu floricultura. [Cf. it. floricultore].

FLORICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu floricultura. (< it. floricultore)

FLORICULTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Lucrător specializat în creșterea florilor; specialist în floricultură. /Din floricultură

peisagíst-floricultór s. m. 1975 Specialist care se ocupă cu aranjatul plantelor ornamentale în parcuri, grădini v. finisor-asamblator (din peisagist + floricultor; DN, DEX, DN3peisagist cu alt sens)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*floricultór s. m., pl. floricultóri

floricultór s. m., pl. floricultóri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FLORI- „floare, plantă ornamentală, floral”. ◊ L. flos, floris „floare” > fr. flori-, it. id., engl. id. > rom. flori-.~col (v. -col1), adj., 1. (Despre insecte) Care trăiește pe flori. 2. (Despre plante ornamentale) Care are flori. 3. Relativ la floricultură; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoană care se ocupă cu floricultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., disciplină care se ocupă cu cultura plantelor ornamentale autohtone sau exotice; ~fer (v. -fer), adj., care poartă flori; ~form (v. -form), adj., în formă de floare; ~gen (v. -gen1), adj., s. n., (hormon) care stimulează deschiderea și maturizarea florilor; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces morfologic și fiziologic de dezvoltare a florilor; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a florilor; ~par (v. -par), adj., (despre mugure) care produce flori.

Intrare: floricultor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floricultor
  • floricultorul
  • floricultoru‑
plural
  • floricultori
  • floricultorii
genitiv-dativ singular
  • floricultor
  • floricultorului
plural
  • floricultori
  • floricultorilor
vocativ singular
  • floricultorule
plural
  • floricultorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

floricultor, -oare floricultoare

  • 1. Specialist în floricultură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • de la floare (după agricultor, horticultor).
    surse: DEX '09 DEX '98