floricol, ~ă a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: fr floricole] 1 Referitor la floricultură. 2 (D. plante ornamentale) Care are flori. 3 (D. insecte) Care trăiește pe flori.

FLORÍCOL, -Ă adj. Referitor la floricultură. ♦ (Despre insecte) Care trăiește pe flori. [< fr. floricole].

FLORÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la floricultură. 2. (despre insecte) care trăiește pe flori; antofil. (< fr. floricole)

FLORÍCOL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de floricultură; propriu floriculturii. 2) (despre plante) Care are flori. 3) (despre insecte) Care trăiește pe flori. /<fr. floricol

florícol adj. m., pl. florícoli; f. florícolă, pl. florícole

florícol adj. m., pl. florícoli; f. sg. florícolă, pl. florícole

FLORÍCOL adj. florifer. (Plante ~.)

FLORICOL adj. florifer. (Plante ~.)

FLORI- „floare, plantă ornamentală, floral”. ◊ L. flos, floris „floare” > fr. flori-, it. id., engl. id. > rom. flori-. □ ~col (v. -col₁), adj., 1. (Despre insecte) Care trăiește pe flori. 2. (Despre plante ornamentale) Care are flori. 3. Relativ la floricultură; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoană care se ocupă cu floricultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., disciplină care se ocupă cu cultura plantelor ornamentale autohtone sau exotice; ~fer (v. -fer), adj., care poartă flori; ~form (v. -form), adj., în formă de floare; ~gen (v. -gen₁), adj., s. n., (hormon) care stimulează deschiderea și maturizarea florilor; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces morfologic și fiziologic de dezvoltare a florilor; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a florilor; ~par (v. -par), adj., (despre mugure) care produce flori.