FLORAR, (1) florari, s. m., (2) s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai⁴. 3. S. n. Instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) florer s. m.] – Floare + suf. -ar.

florar [At: ALECSANDRI, P. P. 34 / V: (reg, 3) ~rer / Pl: ~i sm, sn / E: floare + ~ar] 1 sm Persoană care cultivă flori. 2 sm Vânzător de flori. 3 sm Numele popular al lunii mai. 4 sn Instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane Si: (înv) floral². 5 sn (Reg) Unealtă de fierărie nedefinită mai de aproape.

florărie¹ sf [At: NEGRUZZI, S. I, 98 / Pl: ~ii / E: floare + -ărie] 1 Grădină unde se cultivă flori. 2 (Rar) Seră. 3 (Csc) Mulțime de flori.

florărie² sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: florar + -ie] Magazin de desfacere a florilor.

florer sm vz florar

FLORAR sm. 1 Cultivator sau vînzător de flori ¶ 2 📆 Luna Maiu.

FLORĂRIE sf. 1 Grădină unde se cultivă florile ¶ 2 Seră, încăpere încălzită unde se cultivă iarna florile: iarna, în florăria acoperită cu sticlă, ce și-o clădise în fundul curții BR. -VN. ¶ 3 Prăvălie în care se vînd flori (🖼 2146).

FLORAR, (2) s. m., (1) florari, s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai⁴. 3. S. n. Instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) florer s. m.] – Floare + suf. -ar.

FLORAR¹, (1) florari, s. m. 1. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. Nume popular dat lunii mai (sau, mai rar, lunii aprilie). Trece-n car pe cer florar, Soare poartă-n inelar. TOMA, C. V. 285.

FLORĂRIE, florării, s. f. 1. Prăvălie în care se vînd flori. De voiesc a vede flori, trebuie să mă duc în florărie. NEGRUZZI, S. I 98. 2. Grădină sau seră unde se cultivă flori. E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie. MACEDONSKI, O. I 159. 3. (Colectiv) Multe flori la un loc, buchete de flori. (Fig.) [Palatul de iarnă] extrem de încărcat, cu figuri de femei în mișcări de dans, cu chipuri de ofițeri, florărie bogată, îți dă impresia unei adevărate dantelării. SAHIA, U.R.S.S. 32.

FLORAR¹ m. pop. A cincea lună a anului; mai. /floare + suf. ~ar

FLORAR³ ~i m. 1) Cultivator de flori. 2) Vanzător de flori. /floare + suf. ~ar

FLORĂRIE ~i f. 1) Loc unde se cultivă flori. 2) Magazin de flori. 3) rar Meseria de florar. 4) rar Cultivare a florilor. [Art. florăria; G.-D. florăriei; Sil. -ri-e] /florar + suf. ~rie

florar m. 1. cultivator sau vânzător de flori; 2. numele popular al lunei Maiu (sau luna florilor).

florărie f. seră sau prăvălie de flori.

florár m. Cultivator saŭ vînzător de florĭ. Numele popular al luĭ Maĭ. V. frunzar.

florăríe f. Locu în care se cultivă saŭ se vînd florĭ.

+florar¹ (aprilie/mai) (pop., înv.) s. m., g.-d. art. lui florar (luna ~)

florar³ (persoană) s. m., pl. florari

florărie s. f., art. florăria, g.-d. art. florăriei; pl. florării, art. florăriile (desp. -ri-i-) corectat(ă)

florar² (persoană) s. m., pl. florari

florar¹ (rar) (luna mai) s. m., g.-d. lui florar

florărie s. f., art. florăria, g.-d. art. florăriei; pl. florării, art. florăriile

florar (luna mai) s. m.

florar (persoană) s. m., pl. florari

florărie s. f., art. florăria, g.-d. art. florăriei; pl. florării, art. florăriile

FLORAR s. v. mai.

FLORAR s. 1. grădinar, horticultor. (~ul cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ul vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)

FLORAR s. 1. grădinar, horticultor. (~ cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)

florar s. v. MAI.

florar, s.m. – Denumirea populară a lunii mai; frunzar, luna ierburilor. – Din floare + -ar.