2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLEOÁRCĂ s. f. v. fleancă.

FLEÁNCĂ s. f. (Fam.) Gură (ca organ al vorbirii). ◊ Expr. Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleanca! = taci! nu mai vorbi fără socoteală! [Var.: fleoáncă, fleoárcă s. f.] – Et. nec.

FLEOÁNCĂ s. f. v. fleancă.

fleancă sf [At: ISPIRESCU, L. 69 / V: ~eoa~, ~eoarcă, flioa~, floa~ / Pl: ? / E: nct] (Dep) 1 (Fam) Gură (ca organ al vorbirii). 2 (Fam; îe) Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) ~ Taci! 3 (Îae) Nu mai vorbi fără rost! 4 (Fam; îs) Bun de ~ Bun de gură. 5 (Reg) Femeie intrigantă. 6 (Reg) Femeie vorbăreață. 7 (Trs) Femeie proastă și neîngrijită. 8 (Îf fleoarcă) Femeie depravată.

treanca-fleanca i, smf vz tranca-fleanca

FLEÁNCĂ s. f. (Fam.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). ◊ Expr. Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleanca! = taci! nu mai vorbi fără socoteală! [Var.: fleoáncă, fleoárcă s. f.] – Et. nec.

FLEOÁNCĂ, fleoance, s. f. (Familiar, depreciativ) Gură, gură-spartă. Ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l tăie. ISPIRESCU, L. 69. ◊ Expr. Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleoanca! = taci, nu mai vorbi fără socoteală! – Pronunțat fleoan-. – Variantă: fleoárcă (CAMILAR, N. II 347) s. f.

FLEÁNCĂ f. fam. depr.: Tacă-ți (sau închide-ți, ține-ți) ~a! Taci! închide gura! /Orig. nec.

fleancă f. bot, gură. V. fleoancă și treanca-fleanca.

fleoancă f. 1. bot; 2. fam. gură: tacă-ți fleoanca! 3. lulea cu ciubuc. [V. fleac].

fleáncă (vest) și fleoáncă (est) f., pl. flencĭ, fleoance (d. a flencăni, a fleoncăni). Iron. Gură, vorbă: tacă-țĭ fleanca!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: fleoarcă
fleoarcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: fleancă
substantiv feminin (F76)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleancă
  • fleanca
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
fleoancă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleoancă
  • fleoanca
plural
  • fleoance
  • fleoancele
genitiv-dativ singular
  • fleoance
  • fleoancei
plural
  • fleoance
  • fleoancelor
vocativ singular
plural
fleoarcă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleoarcă
  • fleoarca
plural
  • fleoarce
  • fleoarcele
genitiv-dativ singular
  • fleoarce
  • fleoarcei
plural
  • fleoarce
  • fleoarcelor
vocativ singular
plural

fleancă fleoancă fleoarcă

  • 1. familiar Gură (ca organ al vorbirii).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gură attach_file un exemplu
    exemple
    • Ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l tăie. ISPIRESCU, L. 69.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleanca! = taci! nu mai vorbi fără socoteală!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: