16 definiții pentru flencăni fleoncăni fleorcăi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLENCĂNÍ, flencănesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A vorbi multe și fără rost; a trăncăni. – Fleancă + suf. -ăni.

FLENCĂNÍ, flencănesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A vorbi multe și fără rost; a trăncăni. – Fleancă + suf. -ăni.

flencăni vit [At: JIPESCU, O. 43 / V: ~eon~, flon~ / Pzi: ~nesc / E: fleancă + -ăni] 1 (Pop) A trăncăni. 2 (Ban) A hoinări. 3 (Reg) A se bălăbăni. 4 A nu fi bine fixat.

FLENCĂNÍ, flencănesc, vb. IV. Intranz. (Popular) A trăncăni, a vorbi multe și fără rost. Ia tacă-ți gura și nu mai flencăni. POPESCU, B. II 105. – Variante: fleoncăní, fleorcăí vb. IV.

fleoncănì v. a flecări, a spune verzi și uscate.

flencăĭésc și -ănésc (vest), fleoncăĭésc și -ănésc (est), v. intr. (eo dift. Imit. înrudit cu rut. flinĭkati, a scînci). Iron. Vorbesc mult și plicticos, dîrdîĭ: ĭa nu maĭ fleoncăni, măĭ!

fleoncăĭésc, -ănésc, V. flencăĭesc.

fleórcăĭ și -ésc (mă), a v. refl. Triv. Mă cufuresc mult. V. leorcăĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flencăní (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flencănésc, imperf. 3 sg. flencăneá; conj. prez. 3 să flencăneáscă

flencăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flencănésc, imperf. 3 sg. flencăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. flencăneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLENCĂNÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

flencăni vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

FLEONCĂNÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

fleoncăni vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

Intrare: flencăni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flencăni
  • flencănire
  • flencănit
  • flencănitu‑
  • flencănind
  • flencănindu‑
singular plural
  • flencănește
  • flencăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flencănesc
(să)
  • flencănesc
  • flencăneam
  • flencănii
  • flencănisem
a II-a (tu)
  • flencănești
(să)
  • flencănești
  • flencăneai
  • flencăniși
  • flencăniseși
a III-a (el, ea)
  • flencănește
(să)
  • flencănească
  • flencănea
  • flencăni
  • flencănise
plural I (noi)
  • flencănim
(să)
  • flencănim
  • flencăneam
  • flencănirăm
  • flencăniserăm
  • flencănisem
a II-a (voi)
  • flencăniți
(să)
  • flencăniți
  • flencăneați
  • flencănirăți
  • flencăniserăți
  • flencăniseți
a III-a (ei, ele)
  • flencănesc
(să)
  • flencănească
  • flencăneau
  • flencăni
  • flencăniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fleoncăni
  • fleoncănire
  • fleoncănit
  • fleoncănitu‑
  • fleoncănind
  • fleoncănindu‑
singular plural
  • fleoncănește
  • fleoncăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fleoncănesc
(să)
  • fleoncănesc
  • fleoncăneam
  • fleoncănii
  • fleoncănisem
a II-a (tu)
  • fleoncănești
(să)
  • fleoncănești
  • fleoncăneai
  • fleoncăniși
  • fleoncăniseși
a III-a (el, ea)
  • fleoncănește
(să)
  • fleoncănească
  • fleoncănea
  • fleoncăni
  • fleoncănise
plural I (noi)
  • fleoncănim
(să)
  • fleoncănim
  • fleoncăneam
  • fleoncănirăm
  • fleoncăniserăm
  • fleoncănisem
a II-a (voi)
  • fleoncăniți
(să)
  • fleoncăniți
  • fleoncăneați
  • fleoncănirăți
  • fleoncăniserăți
  • fleoncăniseți
a III-a (ei, ele)
  • fleoncănesc
(să)
  • fleoncănească
  • fleoncăneau
  • fleoncăni
  • fleoncăniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fleorcăi
  • fleorcăire
  • fleorcăit
  • fleorcăitu‑
  • fleorcăind
  • fleorcăindu‑
singular plural
  • fleorcăește
  • fleorcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fleorcăesc
(să)
  • fleorcăesc
  • fleorcăeam
  • fleorcăii
  • fleorcăisem
a II-a (tu)
  • fleorcăești
(să)
  • fleorcăești
  • fleorcăeai
  • fleorcăiși
  • fleorcăiseși
a III-a (el, ea)
  • fleorcăește
(să)
  • fleorcăească
  • fleorcăea
  • fleorcăi
  • fleorcăise
plural I (noi)
  • fleorcăim
(să)
  • fleorcăim
  • fleorcăeam
  • fleorcăirăm
  • fleorcăiserăm
  • fleorcăisem
a II-a (voi)
  • fleorcăiți
(să)
  • fleorcăiți
  • fleorcăeați
  • fleorcăirăți
  • fleorcăiserăți
  • fleorcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • fleorcăesc
(să)
  • fleorcăească
  • fleorcăeau
  • fleorcăi
  • fleorcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

flencăni fleoncăni fleorcăi

etimologie:

  • Fleancă + sufix -ăni.
    surse: DEX '98 DEX '09