7 definiții pentru fiulare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fiulare sf [At: DAMÉ, T. 7 / P: fi-u~ / V: fiol~, fiular sn / Pl: ~lări / E: ml *fib(u)laria] (Reg) Scândură mică la jug Si: bulfeu1.

FIULÁRE, fiulări, s. n. Bulfeu de jug. ♦ Fiecare din vergelele care leagă cormana de trupița plugului.

FIULÁRE, fiulări s. f. Bulfeu de jug ♦ Fiecare din vergelele care leagă cormana de trupița plugului. – Lat. *fib(u)laria (< fibula).

fiuláre f., pl. ărĭ (lat. *fîbulária, din fibula, ac mare. V. fiulă). Gorj, Háțeg, Ban. Bulfeŭ.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIULÁRE s. v. bulfeu, cruce, spetează, stinghie.

fiulare s. v. BULFEU. CRUCE. SPETEAZĂ. STINGHIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fiuláre (fiulắri), s. f. – Partea de dedesubt a jugului. Lat. *fibŭlaria (Candrea, Éléments, 80; Pușcariu 619; REW 3278; DAR). În Trans. și Olt. Nu apare în alte limbi romanice (cf. Rosetti, I, 166). Cf. hiolă.

Intrare: fiulare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiulare
  • fiularea
plural
  • fiulări
  • fiulările
genitiv-dativ singular
  • fiulări
  • fiulării
plural
  • fiulări
  • fiulărilor
vocativ singular
plural

fiulare

etimologie: