2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. ♦ (Fam.) A împrumuta pe cineva cu bani. – Din fr. financer.

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. ♦ (Fam.) A împrumuta pe cineva cu bani. – Din fr. financer.

FINÁNȚĂ s. f. v. finanțe.

FINÁNȚĂ s. f. v. finanțe.

FINÁNȚE s. f. pl. 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat, a unei persoane fizice sau juridice. ◊ Om de finanțe = a) specialist în probleme financiare; b) deținător de capitaluri. (La sg.) Marea finanță = deținătorii marilor capitaluri financiare. ♦ Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Averea în bani a unei persoane particulare. 2. Știință care studiază modul de constituire și de repartizare a fondurilor exprimate în formă bănească, precum și fluxurile bănești și relațiile de natură economică implicate în acest proces. [Var.: finánță s. f.] – Din fr. finance, it. finanza. modificată

finanța vt [At: CONTEMP., S. II, 1949, nr. 159, 6/1 / Pzi: ez / E: fr financer] 1 A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere. 2 (Fam) A împrumuta pe cineva cu bani.

finanță sf vz finanțe

finanțe sfp [At: URICARIUL X, 3 / V: ~ță sf / E: fr finance, it finanza] 1 Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat și care sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și a sarcinilor sale. 2 (Îs) Om de ~ Specialist în probleme financiare. 3 (Îas) Deținător de capitaluri. 4 (Îs; lsg) Marea ~ță Deținătorii marilor capitaluri financiare. 5 Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi. 6 (Fam) Averea în bani a unei persoane particulare. 7 Știință care studiază finanțele (1).

FINÁNȚE s. f. pl. 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat și care sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale. ◊ Om de finanțe = a) specialist în probleme financiare; b) deținător de capitaluri. (La sg.) Marea finanță = deținătorii marilor capitaluri financiare. ♦ Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Averea în bani a unei persoane particulare. 2. Știință care studiază finanțele (1). [Var.: finánță s. f.] – Din fr. finance, it. finanza.

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, la o instituție, la o întreprindere etc.) A întreține sau a susține cu bani. Trusturile imperialiste finanțează războaiele de cotropire.Burghezia a finanțat în trecut mișcarea cooperatistă pentru a atrage sub influența sa masele țărănimii și pentru a le exploata. REZ. HOT. I 99. ♦ (Familiar, glumeț) A împrumuta (pe cineva) cu bani. Poți să mă finanțezi cu o sută de lei?

FINÁNȚE s. f. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția puterii de stat ca element al circulației din economia națională. Ministerul Finanțelor.Finanțele de stat din țările imperialiste, întregul sistem financiar, bănesc și de credit din aceste țări reprezintă un instrument de asigurare a profiturilor maxime monopolurilor prin exploatarea cruntă și jefuirea oamenilor muncii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 319, 5/2. ◊ (Ieșit din uz) Om de finanțe = financiar. Oaspe socotit unul din cei mai bogați și temuți oameni de finanțe ai țării. C. PETRESCU, R. DR. 199. ♦ Totalitatea mijloacelor financiare ale unei întreprinderi. O mare atenție din partea conducătorilor întreprinderilor economice față de problemele economiei și finanțele întreprinderilor va contribui la executarea cu succes a bugetului de stat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2734. ♦ (Familiar, glumeț) Averea în bani a unei persoane particulare. Stătea rău cu finanțele.

FINANȚÁ vb. I. tr. A susține cu bani, a da bani (unei persoane, unei întreprinderi etc.). ♦ (Fam.) A împrumuta cu bani (pe cineva). [< fr. financer].

FINÁNȚE s.f.pl. 1. Ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. Știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. Totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Avere bănească a unei persoane particulare. 4 (Rar; la sg.) Marea finanță = totalitatea posesorilor de mari valori financiare. [Cf. fr. finance, it. finanza].

FINANȚÁ vb. tr. 1. a aloca, a repartiza mijloace bănești unei întreprinderi, instituții etc. 2. (fam.) a împrumuta cu bani (pe cineva); a subvenționa. (< fr. financer)

FINÁNȚE s. f. pl. 1. ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ◊ (fam.) averea în bani a unei persoane. 4. (sg.) marea ~ă = totalitatea posesorilor de mari capitaluri financiare. (< fr. finance, it. finanza)

A FINANȚÁ ~éz tranz. (întreprinderi, instituții, persoane) A asigura cu finanțe. /<fr. financer

FINÁNȚE f. pl. 1) Totalitate a mijloacelor bănești de care dispune un stat. 2) Ramură a științei economice care se ocupă cu studiul circulației banilor în cadrul unui stat. 3) fam. Resursele bănești individuale. /<fr. finances, it. finanza

finanțe f. pl. 1. starea averii unei persoane; 2. banii și veniturile Statului cari provin din impozite: Ministru de finanțe.

*finánță f., pl. e (fr. finance, it. finanza, d. fine, fine, plată, achitare; vfr. finer, a plăti). Banĭ, valorĭ, efecte publice: marea finanță e în mînile Jidanilor. Oameniĭ care mînuĭesc aceste efecte: marea finanță a Parisuluĭ a acordat un împrumut Rusiiĭ. Pl. Baniĭ, veniturile unuĭ stat, tezauru luĭ: ministeru finanțelor.

*finanțéz v. tr. (fr. financer). Susțin pin finanțe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

finanțá (a ~) vb., ind. prez. 3 finanțeáză

arată toate definițiile

Intrare: finanța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • finanța
  • finanțare
  • finanțat
  • finanțatu‑
  • finanțând
  • finanțându‑
singular plural
  • finanțea
  • finanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • finanțez
(să)
  • finanțez
  • finanțam
  • finanțai
  • finanțasem
a II-a (tu)
  • finanțezi
(să)
  • finanțezi
  • finanțai
  • finanțași
  • finanțaseși
a III-a (el, ea)
  • finanțea
(să)
  • finanțeze
  • finanța
  • finanță
  • finanțase
plural I (noi)
  • finanțăm
(să)
  • finanțăm
  • finanțam
  • finanțarăm
  • finanțaserăm
  • finanțasem
a II-a (voi)
  • finanțați
(să)
  • finanțați
  • finanțați
  • finanțarăți
  • finanțaserăți
  • finanțaseți
a III-a (ei, ele)
  • finanțea
(să)
  • finanțeze
  • finanțau
  • finanța
  • finanțaseră
Intrare: finanțe
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finanță
  • finanța
plural
  • finanțe
  • finanțele
genitiv-dativ singular
  • finanțe
  • finanței
plural
  • finanțe
  • finanțelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

finanța

  • 1. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Trusturile imperialiste finanțează războaiele de cotropire.
      surse: DLRLC
    • Burghezia a finanțat în trecut mișcarea cooperatistă pentru a atrage sub influența sa masele țărănimii și pentru a le exploata. REZ. HOT. I 99.
      surse: DLRLC

etimologie:

finanțe finanță

  • 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat, a unei persoane fizice sau juridice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Ministerul Finanțelor.
      surse: DLRLC
    • Finanțele de stat din țările imperialiste, întregul sistem financiar, bănesc și de credit din aceste țări reprezintă un instrument de asigurare a profiturilor maxime monopolurilor prin exploatarea cruntă și jefuirea oamenilor muncii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 319, 5/2.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Om de finanțe = specialist în probleme financiare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: financiar, -ă (persoană)
    • 1.2. Om de finanțe = deținător de capitaluri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: financiar, -ă (persoană) un exemplu
      exemple
      • Oaspe socotit unul din cei mai bogați și temuți oameni de finanțe ai țării. C. PETRESCU, R. DR. 199.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (la) singular Marea finanță = deținătorii marilor capitaluri financiare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.4. Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • O mare atenție din partea conducătorilor întreprinderilor economice față de problemele economiei și finanțele întreprinderilor va contribui la executarea cu succes a bugetului de stat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2734.
        surse: DLRLC
    • 1.5. familiar Averea în bani a unei persoane particulare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Stătea rău cu finanțele.
        surse: DLRLC
  • 2. Știință care studiază modul de constituire și de repartizare a fondurilor exprimate în formă bănească, precum și fluxurile bănești și relațiile de natură economică implicate în acest proces.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: