15 definiții pentru filoxeră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILOXÉRĂ, filoxere, s. f. 1. Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței-de-vie (Phylloxera vastatrix). 2. Boală a viței-de-vie provocată de filoxeră (1). – Din fr. phylloxéra.

filoxe sf [At: STANCU, D. 49 / Pl: ~re / E: fr phylloxéra] 1 Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței de vie (Phylloxera vastatrix). 2 Boală a viței de vie provocată de filoxeră (1).

FILOXÉRĂ, filoxere, s. f. 1. Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței de vie (Phylloxera vastatrix). 2. Boală a viței de vie provocată de filoxeră (1). – Din fr. phylloxéra.

FILOXÉRĂ, filoxere, s. f. Insectă parazită care distruge rădăcina viței de vie (Dactylosphaera vitifolii); p. ext. boala cauzată viței de vie de această insectă. Boierului i-a mîncat filoxera via. STANCU, D. 56. La Cotnari, am fost de mult la culesul viilor, pe cînd încă nu dăduse molima filoxerei. SADOVEANU, O. VII 233.

FILOXÉRĂ s.f. Insectă care atacă rădăcina viței de vie; (p. ext.) boală cauzată viței de vie de această insectă. [< fr. phylloxéra, cf. gr. phyllon – frunză, xeros – uscat].

FILOXÉRĂ s. f. 1. insectă dăunătoare din ordinul homopterelor, care produce gale pe frunzele și rădăcinile viței de vie. 2. boală cauzată viței de vie de filoxeră (1). (< fr. phylloxéra)

FILOXÉRĂ ~e f. 1) Insectă parazită foarte mică, cu aripi străvezii, mult mai lungi decât corpul, care distruge unele specii de viță de vie. 2) Boală a viței de vie provocată de această insectă. /<fr. phyloxéra

filoxeră f. 1. soiu de insecte cari atacă frunzele și rădăcina viței de vie; 2. boală de viță cauzată de aceste insecte: filoxera a apărut la noi în țară prin anii 1885-1886.

*filoxéră f., pl. e (d. vgr. phýllon, frunză, și xerós, uscat. V. filă). Un fel de insecte emiptere foarte micĭ (originare din America) care distrug vița de vie. Boala cauzată de aceste insecte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filoxéră s. f., g.-d. art. filoxérei; pl. filoxére

filoxéră s. f., g.-d. art. filoxérei; pl. filoxére


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FILO-1 „frunză, foaie, foliaceu, foliar”. ◊ gr. phyllon „frunză” > fr. phyllo-, germ. id., engl. id., it. filo- > rom. filo-.~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., studiul biologic al frunzei; ~blast (v. -blast), s. n., expansiune foliacee a talului lichenilor; ~bolie (v. -bolie), s. f., cădere a frunzelor; ~carp (v. -carp), adj., care are fruct foliaceu; ~cer (v. -cer1), adj., (despre insecte) care are antene foliacee; ~ceras (v. -ceras), s. m., amonit din jurasic și cretacic, cu cochilie involută și cu ornamentație în formă de frunze terminale; ~cladiu (v. -cladiu), s. n., (la cactuși și licheni) ramură lățită cu forma și funcțiile frunzelor; ~colie (v. -colie3), s. f., producere teratologică de foliole pe lamina frunzelor; ~fag (v. -fag), adj., (despre insecte) care roade frunzele vegetalelor; ~for (v. -for), adj., 1. Care poartă frunze. 2. Care produce frunze; ~gen (v. -gen1), adj., care crește pe frunze; ~genetic (v. -genetic), adj., care produce frunze; ~gonie (v. -gonie), s. f., teorie a formării frunzelor; ~id (v. -id), adj., s. m., 1. adj., În formă de frunze. 2. s. m., Parte terminală a talului superior organizat, asemănător frunzelor de la plantele superioare; ~manie (v. -manie), s. f., proliferare anormală a frunzelor; ~morfie (v. -morfie), s. f., metamorfoză a organelor florale în frunze; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., modificare morfologică și funcțională a frunzelor potrivit fiecărui anotimp; ~necroză (v. -necroză), s. f., proces de mortificare a frunzelor; ~nom (v. -nom3), s. n., galerie săpată în parenchimul frunzelor de larvele unor insecte; sin. filonomiu; ~nomiu (v. -nomiu), s. n., filonom*; ~pode (v. -pod), adj., s. n. pl., (crustacee branhipode) cu picioare foliacee; ~podiu (v. -podiu), s. n., 1. Suport al frunzelor. 2. Bază a pețiolului. 3. Bază vaginantă a frunzelor; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere timpurie a frunzelor; ~sferă (v. -sferă), s. f., totalitate a substanțelor exsudate la suprafața frunzelor și a altor organe aeriene ale plantelor superioare; ~sperme (v. -sperm), adj., s. f. pl., (plante) la care semințele se formează pe frunze; ~spore (v. -spor), adj., s. f. pl., (ferigi) la care sporofitele sînt asemănătoare cu frunzele; ~taxie (v. -taxie), s. f., mod de dispunere a frunzelor pe tulpină și ramuri; ~tip (v. -tip), s. n., tip de frunză; ~xeră (v. -xeră), s. f., 1. Insectă dăunătoare din ordinul homopterelor, care distruge frunzele și rădăcinile viței de vie. 2. Boală produsă viței de vie de această insectă.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

filoxeră, s. f. sg. 1. acces de furie. 2. nebunie.

a fi atins de filoxeră expr. (iron.) a fi nebun.

Intrare: filoxeră
filoxeră substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filoxe
  • filoxera
plural
  • filoxere
  • filoxerele
genitiv-dativ singular
  • filoxere
  • filoxerei
plural
  • filoxere
  • filoxerelor
vocativ singular
plural

filoxeră

  • 1. Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței-de-vie (Phylloxera vastatrix).
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Boierului i-a mîncat filoxera via. STANCU, D. 56.
      surse: DLRLC
  • 2. Boală a viței-de-vie provocată de filoxeră.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • La Cotnari, am fost de mult la culesul viilor, pe cînd încă nu dăduse molima filoxerei. SADOVEANU, O. VII 233.
      surse: DLRLC

etimologie: