10 definiții pentru filologă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILOLÓG, -Ă, filologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist în filologie. – Din fr. philologue.

filolog, ~ă smf [At: DA / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr philologue] Specialist în filologie.

FILOLÓG, -Ă, filologi, -ge, s. m. și f. Specialist în filologie. – Din fr. philologue.

FILOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în filologie. [< fr. philologue].

FILOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în filologie. (< fr. phylologue)

FILOLÓG ~gă (~gi, ~ge) m. și f. Specialist în filologie /<fr. philologue

*filológ, -oágă s. (vgr. philológos, ĭubitor de știință, ca gramaticu Eratostene, primu numit așa, deosebit de philólogos, ĭubitor de vorbă, vorbăreț). Care se ocupă de filologie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filológă (rar) s. f., g.-d. art. filológei; pl. filológe

filológă s. f., g.-d. art. filológei; pl. filológe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FILO-3 „iubitor, afinitate, atracție”. ◊ gr. philos „prieten, iubitor” > fr. philo-, germ. id., engl. id., L. sav. id., it. filo- > rom. filo-.~dendron (v. -dendron), s. m., plantă decorativă exotică, cu frunze mari lobate și cu rădăcini aeriene; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în filologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază textele vechi și operele literare din punctul de vedere al limbii; ~pter (v. -pter), adj., (despre microorganisme) care trăiește pe aripi sau pe aripioare; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., înclinație deosebită pentru arte și invenții tehnice; ~zof (v. -zof), s. m. și f., specialist în filologie; ~zofie (~sofie) (v. -zofie), s. f., 1. Ramură a culturii spirituale și formă a conștiinței sociale constituită dintr-un ansamblu de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei generale. 2. Totalitate a concepțiilor și principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau științe.

Intrare: filologă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filolo
  • filologa
plural
  • filologe
  • filologele
genitiv-dativ singular
  • filologe
  • filologei
plural
  • filologe
  • filologelor
vocativ singular
  • filolo
  • filologo
plural
  • filologelor

filolog, -ă filologă

  • 1. rar feminin Specialist în filologie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Eu nu sînt critic, nici filolog; sînt, dacă vrei, poet. SADOVEANU, E. 33.
      surse: DLRLC

etimologie: