2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILIGRANÁ, filigranez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un metal prețios sub formă de filigran (1). 2. A aplica un filigran (2) în timpul fabricării hârtiei. – Din fr. filigraner.

FILIGRANÁ, filigranez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un metal prețios sub formă de filigran (1). 2. A aplica un filigran (2) în timpul fabricării hârtiei. – Din fr. filigraner.

filigrana vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: fr filigraner] 1 A prelucra un metal prețios sub formă de filigran (1). 2 A aplica un filigran (2) în timpul fabricării hârtiei.

FILIGRANÁ vb. I. tr. A lucra un obiect în filigran. [< fr. filigraner].

FILIGRANÁ vb. tr. 1. a lucra un obiect în filigran (1). 2. a imprima un filigran (2) la fabricarea hârtiei. (< fr. filigraner)

A FILIGRANÁ ~éz tranz. 1) (bijuterii sau obiecte de podoabă) A lucra cu filigran. 2) (hârtie) A înzestra cu filigran. /<fr. filigraner

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.

filigran sn [At: FILIMON, C. II, 328 / V: sf / Pl: ~e / E: fr filigrane] 1 Lucrătură artistică de giuvaergerie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2 Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii (mai ales pe bancnote, pe timbre etc.).

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.[1]

  1. Scrierea cu m în loc de n (filigram) este greșită. — gall

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, făcută din fire subțiri de aur, de argint, de sticlă etc., asemănătoare ca aspect cu o dantelă. Venea cu o tavă de argint în mînă, pe care erau depuse în farfuriile lor de filigrane, mai multe feligene. FILIMON, C. 152. ◊ Fig. Dulce-și trimite mireasma ușoară pe vînt simziana, Parcă o văd cum își mișcă domol filigranul de aur. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 109. 2. Marcă transparentă imprimată pe anumite hîrtii (monede de hîrtie, timbre etc.) cu ajutorul unui fir de alamă fixat în pasta din care se prepară hîrtia. – Variantă: filigránă, filigrane (ALECSANDRI, P. II 76), s. f.

FILIGRÁN s.n. 1. Lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, formată din fire subțiri întrețesute și având aspect de broderie fină. 2. Desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie (mai ales pe monede de hârtie, pe timbre etc.). Var. filigrană s.f. / < fr. filigrane, it. filigrana].

FILIGRÁN s. n. 1. lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, din fire subțiri întrețesute, cu aspect de broderie fină. 2. desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie. (< fr. filigrane, it. filigrana)

FILIGRÁN ~e n. 1) Dantelă constând dintr-o rețea de fire de aur, de argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de ornament. 2) Obiect lucrat în forma unei astfel de dantele. 3) Marcă transparentă, imprimată pe hârtia de scris sau pe hârtiile de valoare. /<fr. filigrane

filigrană f. 1. argintărie lucrată cu găurele și făcută din fire subțiri împletite: un chioșc în filigrană de marmură aurie AL.; 2. litere sau figuri de aramă a căror întipărire se imprimă în desimea hârtiei; 3. întipărirea însăș: filigrana biletelor de bancă.

*filigránă f., pl. e (fr. filigrane, it. filigrana). Lucrare de argintărie compusă din fire foarte fine împletite orĭ alăturate. Fir de metal care e învîrtit în prejuru mîneruluĭ la unele săbiĭ. Întipărire făcută pe hîrtie pin ajutoru firelor de aramă fixate pe forma de fabricat hîrtia și conturate așa ca să formeze desemne saŭ litere: filigranele biletelor de bancă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filigraná (a ~) (-li-gra-) vb., ind. prez. 3 filigraneáză

filigraná vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. filigranéz, 3 sg. și pl. filigraneáză

filigrán (-li-gran) s. n., pl. filigráne

arată toate definițiile

Intrare: filigrana
  • silabație: fi-li-gra-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • filigrana
  • filigranare
  • filigranat
  • filigranatu‑
  • filigranând
  • filigranându‑
singular plural
  • filigranea
  • filigranați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • filigranez
(să)
  • filigranez
  • filigranam
  • filigranai
  • filigranasem
a II-a (tu)
  • filigranezi
(să)
  • filigranezi
  • filigranai
  • filigranași
  • filigranaseși
a III-a (el, ea)
  • filigranea
(să)
  • filigraneze
  • filigrana
  • filigrană
  • filigranase
plural I (noi)
  • filigranăm
(să)
  • filigranăm
  • filigranam
  • filigranarăm
  • filigranaserăm
  • filigranasem
a II-a (voi)
  • filigranați
(să)
  • filigranați
  • filigranați
  • filigranarăți
  • filigranaserăți
  • filigranaseți
a III-a (ei, ele)
  • filigranea
(să)
  • filigraneze
  • filigranau
  • filigrana
  • filigranaseră
Intrare: filigran
  • silabație: fi-li-gran info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filigran
  • filigranul
  • filigranu‑
plural
  • filigrane
  • filigranele
genitiv-dativ singular
  • filigran
  • filigranului
plural
  • filigrane
  • filigranelor
vocativ singular
plural
filigrană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filigra
  • filigrana
plural
  • filigrane
  • filigranele
genitiv-dativ singular
  • filigrane
  • filigranei
plural
  • filigrane
  • filigranelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

filigrana

  • 1. A prelucra un metal prețios sub formă de filigran.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A aplica un filigran în timpul fabricării hârtiei.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

filigran filigrană

  • 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: sârmă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Venea cu o tavă de argint în mînă, pe care erau depuse în farfuriile lor de filigrane, mai multe feligene. FILIMON, C. 152.
      surse: DLRLC
    • figurat Dulce-și trimite mireasma ușoară pe vînt simziana, Parcă o văd cum își mișcă domol filigranul de aur. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 109.
      surse: DLRLC
  • 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: