17 definiții pentru filigran filigrană

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.

Scrierea cu m în loc de n (filigram) este greșită. - gall

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, făcută din fire subțiri de aur, de argint, de sticlă etc., asemănătoare ca aspect cu o dantelă. Venea cu o tavă de argint în mînă, pe care erau depuse în farfuriile lor de filigrane, mai multe feligene. FILIMON, C. 152. ◊ Fig. Dulce-și trimite mireasma ușoară pe vînt simziana, Parcă o văd cum își mișcă domol filigranul de aur. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 109. 2. Marcă transparentă imprimată pe anumite hîrtii (monede de hîrtie, timbre etc.) cu ajutorul unui fir de alamă fixat în pasta din care se prepară hîrtia. – Variantă: filigránă, filigrane (ALECSANDRI, P. II 76), s. f.

filigrán (-li-gran) s. n., pl. filigráne

filigrán s. n. (sil. -gran), pl. filigráne

FILIGRÁN s. (înv.) sârmă. (Bijuterie lucrată în ~.)

Scrierea cu m în loc de n (filigram) este greșită. - gall

FILIGRÁN s.n. 1. Lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, formată din fire subțiri întrețesute și având aspect de broderie fină. 2. Desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie (mai ales pe monede de hârtie, pe timbre etc.). Var. filigrană s.f. / < fr. filigrane, it. filigrana].

FILIGRÁN s. n. 1. lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, din fire subțiri întrețesute, cu aspect de broderie fină. 2. desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie. (< fr. filigrane, it. filigrana)

FILIGRÁN ~e n. 1) Dantelă constând dintr-o rețea de fire de aur, de argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de ornament. 2) Obiect lucrat în forma unei astfel de dantele. 3) Marcă transparentă, imprimată pe hârtia de scris sau pe hârtiile de valoare. /<fr. filigrane

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.

FILIGRÁNĂ s.f. v. filigran.

filigránă (filigráne), s. f. – Lucrare de giuvaiergerie cu aspect de dantelă. – Var. filigran. It. filigrana.Der. filigranat, adj. (cu filigran).

filigrană f. 1. argintărie lucrată cu găurele și făcută din fire subțiri împletite: un chioșc în filigrană de marmură aurie AL.; 2. litere sau figuri de aramă a căror întipărire se imprimă în desimea hârtiei; 3. întipărirea însăș: filigrana biletelor de bancă.

*filigránă f., pl. e (fr. filigrane, it. filigrana). Lucrare de argintărie compusă din fire foarte fine împletite orĭ alăturate. Fir de metal care e învîrtit în prejuru [!] mîneruluĭ la unele săbiĭ. Întipărire făcută pe hîrtie pin [!] ajutoru firelor de aramă fixate pe forma de fabricat hîrtia și conturate așa ca să formeze desemne [!] saŭ litere: filigranele biletelor de bancă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FILIGRÁN s. (înv.) sî́rmă. (Bijuterie lucrată în ~.)

Intrare: filigran
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular filigran filigranul
plural filigrane filigranele
genitiv-dativ singular filigran filigranului
plural filigrane filigranelor
vocativ singular
plural
filigrană
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular filigra filigrana
plural filigrane filigranele
genitiv-dativ singular filigrane filigranei
plural filigrane filigranelor
vocativ singular
plural