17 definiții pentru filigran filigrană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

filigran sn [At: FILIMON, C. II, 328 / V: sf / Pl: ~e / E: fr filigrane] 1 Lucrătură artistică de giuvaergerie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2 Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii (mai ales pe bancnote, pe timbre etc.).

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane.[1]

  1. Scrierea cu m în loc de n (filigram) este greșită. — gall

FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de giuvaergerie, făcută din fire subțiri de aur, de argint, de sticlă etc., asemănătoare ca aspect cu o dantelă. Venea cu o tavă de argint în mînă, pe care erau depuse în farfuriile lor de filigrane, mai multe feligene. FILIMON, C. 152. ◊ Fig. Dulce-și trimite mireasma ușoară pe vînt simziana, Parcă o văd cum își mișcă domol filigranul de aur. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 109. 2. Marcă transparentă imprimată pe anumite hîrtii (monede de hîrtie, timbre etc.) cu ajutorul unui fir de alamă fixat în pasta din care se prepară hîrtia. – Variantă: filigránă, filigrane (ALECSANDRI, P. II 76), s. f.

FILIGRÁN s.n. 1. Lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, formată din fire subțiri întrețesute și având aspect de broderie fină. 2. Desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie (mai ales pe monede de hârtie, pe timbre etc.). Var. filigrană s.f. / < fr. filigrane, it. filigrana].

FILIGRÁN s. n. 1. lucrătură artistică de aurărie sau argintărie, din fire subțiri întrețesute, cu aspect de broderie fină. 2. desen de fond, transparent, imprimat pe hârtie. (< fr. filigrane, it. filigrana)

FILIGRÁN ~e n. 1) Dantelă constând dintr-o rețea de fire de aur, de argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de ornament. 2) Obiect lucrat în forma unei astfel de dantele. 3) Marcă transparentă, imprimată pe hârtia de scris sau pe hârtiile de valoare. /<fr. filigrane

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.

FILIGRÁNĂ s.f. v. filigran.

filigrană f. 1. argintărie lucrată cu găurele și făcută din fire subțiri împletite: un chioșc în filigrană de marmură aurie AL.; 2. litere sau figuri de aramă a căror întipărire se imprimă în desimea hârtiei; 3. întipărirea însăș: filigrana biletelor de bancă.

*filigránă f., pl. e (fr. filigrane, it. filigrana). Lucrare de argintărie compusă din fire foarte fine împletite orĭ alăturate. Fir de metal care e învîrtit în prejuru mîneruluĭ la unele săbiĭ. Întipărire făcută pe hîrtie pin ajutoru firelor de aramă fixate pe forma de fabricat hîrtia și conturate așa ca să formeze desemne saŭ litere: filigranele biletelor de bancă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filigrán (-li-gran) s. n., pl. filigráne

filigrán s. n. (sil. -gran), pl. filigráne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FILIGRÁN s. (înv.) sârmă. (Bijuterie lucrată în ~.)[1]

  1. Scrierea cu m în loc de n (filigram) este greșită. — gall

FILIGRAN s. (înv.) sîrmă. (Bijuterie lucrată în ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

filigránă (filigráne), s. f. – Lucrare de giuvaiergerie cu aspect de dantelă. – Var. filigran. It. filigrana.Der. filigranat, adj. (cu filigran).

Intrare: filigran
  • silabație: -gran
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filigran
  • filigranul
  • filigranu‑
plural
  • filigrane
  • filigranele
genitiv-dativ singular
  • filigran
  • filigranului
plural
  • filigrane
  • filigranelor
vocativ singular
plural
filigrană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filigra
  • filigrana
plural
  • filigrane
  • filigranele
genitiv-dativ singular
  • filigrane
  • filigranei
plural
  • filigrane
  • filigranelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)