13 definiții pentru fermoar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERMOÁR, fermoare, s. n. Dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc., format din două șiruri de lame (fixate pe o șuviță de pânză, de piele etc.) așezate față în față, care se îmbucă reciproc cu ajutorul unei mici piese făcute să alunece între ele. ♦ Închizător[1] de os, de metal etc. la un colier, la un album etc. – Din fr. fermoir.

  1. Termenul corect este închizătoare (forma închizător are alt înțeles). — gall

fermoar sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr fermoir] 1 Dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc., format din două șiruri de lame (fixat pe o șuviță de pânză, de piele etc.) așezate față în față și care se îmbucă reciproc cu ajutorul unei mici piese făcute să lunece între ele. 2 Închizător de os, de metal etc. la un colier, la un album etc.

FERMOÁR, fermoare, s. n. Dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc., format din două șiruri de lame (fixate pe o șuviță de pânză, de piele etc.) așezate față în față și care se îmbucă reciproc cu ajutorul unei mici piese făcute să lunece între ele. ♦ Închizător de os, de metal etc. la un colier, la un album etc. – Din fr. fermoir.

FERMOÁR, fermoare, s. n. Dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc.; este format, în general, din două șiruri de lame așezate față în față, care se îmbucă una în alta, cu ajutorul unei mici piese făcute să alunece între ele. ♦ Închizător de os sau de metal la un colier, la un album, la o carte etc. – Pronunțat: -moar.

FERMOÁR s.n. Dispozitiv folosit la încheierea unor obiecte de piele, de pânză etc. ♦ Închizătoare, de os sau de metal a unui colier, a unui album etc. [Pron. -moar. / < fr. fermoir < fermer = a închide].

FERMOÁR s. n. dispozitiv pentru încheierea unor obiecte de piele, pânză etc. ◊ închizătoare, de os sau de metal, a unui colier, album etc. (< fr. fermoir)

FERMOÁR ~e n. 1) Dispozitiv format din două șiruri de dinți, ce se îmbucă unii în alții cu ajutorul unei mici piese metalice mobile, folosit pentru încheiere. 2) Dispozitiv pentru închidere; închizătoare. [Sil. fer-moar] /<fr. fermoir

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fermoar (desp. -moar) s. n., pl. fermoare

fermoar (-moar) s. n., pl. fermoare

fermoár s. n. (sil. -moar), pl. fermoáre

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trage fermoarul expr. 1. a tăcea (din gură), a păstra un secret. 2. (glum. – în fotbal) a introduce mingea printre picioarele adversarului.

Intrare: fermoar
  • silabație: fer-moar info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fermoar
  • fermoarul
  • fermoaru‑
plural
  • fermoare
  • fermoarele
genitiv-dativ singular
  • fermoar
  • fermoarului
plural
  • fermoare
  • fermoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fermoar, fermoaresubstantiv neutru

  • 1. Dispozitiv pentru încheiat obiecte de îmbrăcăminte, genți, serviete etc., format din două șiruri de lame (fixate pe o șuviță de pânză, de piele etc.) așezate față în față, care se îmbucă reciproc cu ajutorul unei mici piese făcute să alunece între ele. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Închizătoare de os, de metal etc. la un colier, la un album etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.