2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ferment sm [At: MAIORESCU, CR. III, 58 / Pl: ~nți / E: fr ferment, lat fermentum] 1 (Blg) Substanță proteică produsă de celule vii sau de microorganisme, care dirijează prin cataliză reacțiile de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, având un rol fundamental în reglarea proceselor metabolice Si: enzimă. 2 (Fig) Principiu care generează mișcări sufletești, sociale etc.

FERMÉNT, fermenți, s. m. (Biol.) Substanță proteică produsă de celule vii sau de microorganisme, care dirijează prin cataliză reacțiile de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, având un rol fundamental în reglarea proceselor metabolice; enzimă. – Din fr. ferment, lat. fermentum.

FERMÉNT, fermenți, s. m. (Biol.) Substanță proteică produsă de celule vii sau de microorganisme, care dirijează prin cataliză reacțiile de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, având un rol fundamental în reglarea proceselor metabolice; enzimă. – Din fr. ferment, lat. fermentum.

FERMÉNT, fermenți, s. m. Substanță organică produsă de celule vii sau de microorganisme care provoacă fermentațiile. Fermentul berii.O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră, ca un ferment, ca o sămînță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 439. ◊ Fig. Vorbele tale intră și se așază în sufletul ei, ca un ferment de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. III 64.

FERMÉNT s.m. 1. Enzimă. 2. (Fig.) Ceea ce face să nască sau să întrețină pasiunile, dușmăniile; sămânță. // (Și în forma fermento-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) fermentație”, „ferment”. [< fr. ferment, cf. lat. fermentum].

FERMÉNT1 s. m. 1. enzimă. 2. (fig.) ceea ce face să nască sau să întrețină pasiunile, dușmăniile; sămânță. (< fr. ferment, lat. fermentum)

FERMÉNT ~ți m. 1) Substanță proteică care catalizează reacțiile biochimice din organismele animale și vegetale și facilitează procesele metabolice; enzimă; diastază. 2) Microorganism care contribuie la transformarea substanțelor organice dintr-o formă în alta. /<fr. ferment, lat. fermentum

ferment n. 1. substanță organică care, pusă în atingere cu o alta, o descompune; 2. fig. ceeace face să nască, ceeace întreține pasiunile: ferment de discordie.

*fermént m. și n., pl. e și urĭ (lat. fermentum din fervimentum, d. fervére, a ferbe). Chim. Substanță organică saŭ anorganică care produce fermentațiunea. Fig. Ceĭa ce produce orĭ întreține urile: ferment de discordie. V. aluat, țaĭcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fermént s. m., pl. ferménți

fermént s. m., pl. ferménți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FERMÉNT s. 1. v. enzimă. 2. v. maia. 3. ferment selecționat = drojdie selecționată.

FERMENT s. 1. (BIOL.) diastază, enzimă. 2. maia, (reg.) sad. (~ pentru închegat laptele.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FERMENTI- „fermenți, enzime”. ◊ L. fermentum „drojdie, aluat” > it. fermenti- > rom. fermenti-.~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge fermenții.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FERMÉNT (< fr., lat.) s. m. Enzimă. ◊ (AGR.) Fermenți selecționați = drojdii selecționate.

Intrare: fermenti
fermenti
prefix (I7-P)
  • fermenti
Intrare: ferment
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferment
  • fermentul
  • fermentu‑
plural
  • fermenți
  • fermenții
genitiv-dativ singular
  • ferment
  • fermentului
plural
  • fermenți
  • fermenților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ferment

  • 1. biologie Substanță proteică produsă de celule vii sau de microorganisme, care dirijează prin cataliză reacțiile de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, având un rol fundamental în reglarea proceselor metabolice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: diastază enzimă 2 exemple
    exemple
    • Fermentul berii.
      surse: DLRLC
    • O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră, ca un ferment, ca o sămînță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 439.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Ceea ce face să nască sau să întrețină pasiunile, dușmăniile.
      surse: DN sinonime: sămânță un exemplu
      exemple
      • Vorbele tale intră și se așază în sufletul ei, ca un ferment de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. III 64.
        surse: DLRLC
  • 2. Microorganism care contribuie la transformarea substanțelor organice dintr-o formă în alta.
    surse: NODEX

etimologie: