2 intrări

36 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERESTUIRE s. f. v. fierăstruire.

FERĂSTRUIRE s. f. v. fierăstruire.

FERESTRUIRE s. f. v. fierăstruire.

FERESTUI vb. IV v. ferestrui.

FIERĂSTRUI, fierăstruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia ceva cu fierăstrăul. [Var.: ferestrui, ferestui, ferăstrui vb. IV] – Din magh. fürészelni (prin apropiere de fierăstrău).

FIERĂSTRUIRE, fierăstruiri, s. f. Acțiunea de a fierăstrui și rezultatul ei. [Var.: ferestuire, ferăstruire s. f.] – V. fierăstrui.

ferăstruire sf vz ferestruire

ferestrui vt [At: DOSOFTEI, V. S. 40 / V: ~răs~, (Înv) hires~, ~tui / Pzi: ~esc / E: mg fûrészelni apropiat de ferestrău] 1 A tăia ceva cu ferăstrăul. 2 (Fig; mai ales în legătură cu substantivul „munți”) A deschide drum, tăind.

ferestruire vt [At: DEX / V: ~răs~, ~tuire / Pl: ~ri / E: ferestrui] 1 Tăiere cu ferăstrăul. 2 Deschidere a unui drum (tăind prin stâncă).

FERESTRUI, ferestruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia ceva cu ferăstrăul. [Var.: ferestui, ferăstrui vb. IV] – Din magh. fürészelni (apropiat de ferestrău).[1]

  1. Și fierăstrui (vezi DEX’09). — LauraGellner

FERESTRUIRE, ferestruiri, s. f. Acțiunea de a ferestrui și rezultatul ei. [Var.: ferestuire, ferăstruire s. f.] – V. ferestrui.[1]

  1. Și: fierăstruire (vezi DEX’09). — LauraGellner

FERESTRUI, ferestruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia cu ferăstrăul.

A FERESTRUI ~iesc tranz. (copaci, lemne, scânduri etc.) A tăia cu ferăstrăul. /<ung. fürészelni

fĭerăstrăĭésc, fe- și -uĭésc v. tr. (d. fĭerăstrăŭ). Vest. Rar. Taĭ cu fĭerăstrăŭ. – În est rar: feresuĭesc, -sluĭesc (ung. fürészelni).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!fierăstrui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fierăstruiesc, 3 sg. fierăstruiește, imperf. 1 fierăstruiam; conj. prez. 1 sg. să fierăstruiesc, 3 să fierăstruiască

!fierăstruire s. f., art. fierăstruirea, g.-d. art. fierăstruirii; pl. fierăstruiri

ferestrui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferestruiesc, imperf. 3 sg. ferestruia; conj. prez. 3 să ferestruiască

ferestruire s. f., art. ferestruirii, pl. ferestruiri

ferestrui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferestruiesc, imperf. 3 sg. ferestruia; conj. prez. 3 sg. și pl. ferestruiască

ferestruire s. f., g.-d. art. ferestruirii

ferestrui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferestruiesc, conj. ferestruiască)

ferestruesc, -uește 3, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cerestui, cerestuiesc, vb. IV (reg.) a ferestrui.

Intrare: ferestrui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferestrui
  • ferestruire
  • ferestruit
  • ferestruitu‑
  • ferestruind
  • ferestruindu‑
singular plural
  • ferestruiește
  • ferestruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferestruiesc
(să)
  • ferestruiesc
  • ferestruiam
  • ferestruii
  • ferestruisem
a II-a (tu)
  • ferestruiești
(să)
  • ferestruiești
  • ferestruiai
  • ferestruiși
  • ferestruiseși
a III-a (el, ea)
  • ferestruiește
(să)
  • ferestruiască
  • ferestruia
  • ferestrui
  • ferestruise
plural I (noi)
  • ferestruim
(să)
  • ferestruim
  • ferestruiam
  • ferestruirăm
  • ferestruiserăm
  • ferestruisem
a II-a (voi)
  • ferestruiți
(să)
  • ferestruiți
  • ferestruiați
  • ferestruirăți
  • ferestruiserăți
  • ferestruiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferestruiesc
(să)
  • ferestruiască
  • ferestruiau
  • ferestrui
  • ferestruiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fierăstrui
  • fierăstruire
  • fierăstruit
  • fierăstruitu‑
  • fierăstruind
  • fierăstruindu‑
singular plural
  • fierăstruiește
  • fierăstruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fierăstruiesc
(să)
  • fierăstruiesc
  • fierăstruiam
  • fierăstruii
  • fierăstruisem
a II-a (tu)
  • fierăstruiești
(să)
  • fierăstruiești
  • fierăstruiai
  • fierăstruiși
  • fierăstruiseși
a III-a (el, ea)
  • fierăstruiește
(să)
  • fierăstruiască
  • fierăstruia
  • fierăstrui
  • fierăstruise
plural I (noi)
  • fierăstruim
(să)
  • fierăstruim
  • fierăstruiam
  • fierăstruirăm
  • fierăstruiserăm
  • fierăstruisem
a II-a (voi)
  • fierăstruiți
(să)
  • fierăstruiți
  • fierăstruiați
  • fierăstruirăți
  • fierăstruiserăți
  • fierăstruiseți
a III-a (ei, ele)
  • fierăstruiesc
(să)
  • fierăstruiască
  • fierăstruiau
  • fierăstrui
  • fierăstruiseră
hirestui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hirestrui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hireslui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
herestui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cerestui
  • cerestuire
  • cerestuit
  • cerestuitu‑
  • cerestuind
  • cerestuindu‑
singular plural
  • cerestuiește
  • cerestuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cerestuiesc
(să)
  • cerestuiesc
  • cerestuiam
  • cerestuii
  • cerestuisem
a II-a (tu)
  • cerestuiești
(să)
  • cerestuiești
  • cerestuiai
  • cerestuiși
  • cerestuiseși
a III-a (el, ea)
  • cerestuiește
(să)
  • cerestuiască
  • cerestuia
  • cerestui
  • cerestuise
plural I (noi)
  • cerestuim
(să)
  • cerestuim
  • cerestuiam
  • cerestuirăm
  • cerestuiserăm
  • cerestuisem
a II-a (voi)
  • cerestuiți
(să)
  • cerestuiți
  • cerestuiați
  • cerestuirăți
  • cerestuiserăți
  • cerestuiseți
a III-a (ei, ele)
  • cerestuiesc
(să)
  • cerestuiască
  • cerestuiau
  • cerestui
  • cerestuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferăstrui
  • ferăstruire
  • ferăstruit
  • ferăstruitu‑
  • ferăstruind
  • ferăstruindu‑
singular plural
  • ferăstruiește
  • ferăstruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferăstruiesc
(să)
  • ferăstruiesc
  • ferăstruiam
  • ferăstruii
  • ferăstruisem
a II-a (tu)
  • ferăstruiești
(să)
  • ferăstruiești
  • ferăstruiai
  • ferăstruiși
  • ferăstruiseși
a III-a (el, ea)
  • ferăstruiește
(să)
  • ferăstruiască
  • ferăstruia
  • ferăstrui
  • ferăstruise
plural I (noi)
  • ferăstruim
(să)
  • ferăstruim
  • ferăstruiam
  • ferăstruirăm
  • ferăstruiserăm
  • ferăstruisem
a II-a (voi)
  • ferăstruiți
(să)
  • ferăstruiți
  • ferăstruiați
  • ferăstruirăți
  • ferăstruiserăți
  • ferăstruiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferăstruiesc
(să)
  • ferăstruiască
  • ferăstruiau
  • ferăstrui
  • ferăstruiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferestui
  • ferestuire
  • ferestuit
  • ferestuitu‑
  • ferestuind
  • ferestuindu‑
singular plural
  • ferestuiește
  • ferestuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferestuiesc
(să)
  • ferestuiesc
  • ferestuiam
  • ferestuii
  • ferestuisem
a II-a (tu)
  • ferestuiești
(să)
  • ferestuiești
  • ferestuiai
  • ferestuiși
  • ferestuiseși
a III-a (el, ea)
  • ferestuiește
(să)
  • ferestuiască
  • ferestuia
  • ferestui
  • ferestuise
plural I (noi)
  • ferestuim
(să)
  • ferestuim
  • ferestuiam
  • ferestuirăm
  • ferestuiserăm
  • ferestuisem
a II-a (voi)
  • ferestuiți
(să)
  • ferestuiți
  • ferestuiați
  • ferestuirăți
  • ferestuiserăți
  • ferestuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferestuiesc
(să)
  • ferestuiască
  • ferestuiau
  • ferestui
  • ferestuiseră
Intrare: ferestruire
ferestruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestruire
  • ferestruirea
plural
  • ferestruiri
  • ferestruirile
genitiv-dativ singular
  • ferestruiri
  • ferestruirii
plural
  • ferestruiri
  • ferestruirilor
vocativ singular
plural
fierăstruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fierăstruire
  • fierăstruirea
plural
  • fierăstruiri
  • fierăstruirile
genitiv-dativ singular
  • fierăstruiri
  • fierăstruirii
plural
  • fierăstruiri
  • fierăstruirilor
vocativ singular
plural
ferăstruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferăstruire
  • ferăstruirea
plural
  • ferăstruiri
  • ferăstruirile
genitiv-dativ singular
  • ferăstruiri
  • ferăstruirii
plural
  • ferăstruiri
  • ferăstruirilor
vocativ singular
plural
ferestuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestuire
  • ferestuirea
plural
  • ferestuiri
  • ferestuirile
genitiv-dativ singular
  • ferestuiri
  • ferestuirii
plural
  • ferestuiri
  • ferestuirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ferestrui, ferestruiescverb

  • 1. A tăia ceva cu fierăstrăul. DEX '09 DLRLC
etimologie:

ferestruire, ferestruirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a ferestrui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi ferestrui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.