2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERĂSTRUÍRE s. f. v. fierăstruire.

ferăstruire sf vz ferestruire

FERĂSTRUÍRE s. f. v. ferestruire.

FERESTRUÍRE s. f. v. fierăstruire.

FERESTUÍ vb. IV v. ferestrui.

FERESTUÍRE s. f. v. fierăstruire.

FIERĂSTRUÍ, fierăstruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia ceva cu fierăstrăul. [Var.: ferestruí, ferestuí, ferăstruí vb. IV] – Din magh. fürészelni (prin apropiere de fierăstrău).

FIERĂSTRUÍRE, fierăstruiri, s. f. Acțiunea de a fierăstrui și rezultatul ei. [Var.: ferestuíre, ferăstruíre s. f.] – V. fierăstrui.

ferestrui vt [At: DOSOFTEI, V. S. 40 / V: ~răs~, (Înv) hires~, ~tui / Pzi: ~esc / E: mg fûrészelni apropiat de ferestrău] 1 A tăia ceva cu ferăstrăul. 2 (Fig; mai ales în legătură cu substantivul „munți”) A deschide drum, tăind.

ferestruire vt [At: DEX / V: ~răs~, ~tuire / Pl: ~ri / E: ferestrui] 1 Tăiere cu ferăstrăul. 2 Deschidere a unui drum (tăind prin stâncă).

FERESTRUÍ, ferestruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia ceva cu ferăstrăul. [Var.: ferestuí, ferăstruí vb. IV] – Din magh. fürészelni (apropiat de ferestrău).[1]

  1. Și fierăstruí (vezi DEX’09). — LauraGellner

FERESTRUÍRE, ferestruiri, s. f. Acțiunea de a ferestrui și rezultatul ei. [Var.: ferestuíre, ferăstruíre s. f.] – V. ferestrui.[1]

  1. Și: fierăstruíre (vezi DEX’09). — LauraGellner

FERESTRUÍ, ferestruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia cu ferăstrăul.

arată toate definițiile

Intrare: ferestrui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferestrui
  • ferestruire
  • ferestruit
  • ferestruitu‑
  • ferestruind
  • ferestruindu‑
singular plural
  • ferestruiește
  • ferestruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferestruiesc
(să)
  • ferestruiesc
  • ferestruiam
  • ferestruii
  • ferestruisem
a II-a (tu)
  • ferestruiești
(să)
  • ferestruiești
  • ferestruiai
  • ferestruiși
  • ferestruiseși
a III-a (el, ea)
  • ferestruiește
(să)
  • ferestruiască
  • ferestruia
  • ferestrui
  • ferestruise
plural I (noi)
  • ferestruim
(să)
  • ferestruim
  • ferestruiam
  • ferestruirăm
  • ferestruiserăm
  • ferestruisem
a II-a (voi)
  • ferestruiți
(să)
  • ferestruiți
  • ferestruiați
  • ferestruirăți
  • ferestruiserăți
  • ferestruiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferestruiesc
(să)
  • ferestruiască
  • ferestruiau
  • ferestrui
  • ferestruiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fierăstrui
  • fierăstruire
  • fierăstruit
  • fierăstruitu‑
  • fierăstruind
  • fierăstruindu‑
singular plural
  • fierăstruiește
  • fierăstruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fierăstruiesc
(să)
  • fierăstruiesc
  • fierăstruiam
  • fierăstruii
  • fierăstruisem
a II-a (tu)
  • fierăstruiești
(să)
  • fierăstruiești
  • fierăstruiai
  • fierăstruiși
  • fierăstruiseși
a III-a (el, ea)
  • fierăstruiește
(să)
  • fierăstruiască
  • fierăstruia
  • fierăstrui
  • fierăstruise
plural I (noi)
  • fierăstruim
(să)
  • fierăstruim
  • fierăstruiam
  • fierăstruirăm
  • fierăstruiserăm
  • fierăstruisem
a II-a (voi)
  • fierăstruiți
(să)
  • fierăstruiți
  • fierăstruiați
  • fierăstruirăți
  • fierăstruiserăți
  • fierăstruiseți
a III-a (ei, ele)
  • fierăstruiesc
(să)
  • fierăstruiască
  • fierăstruiau
  • fierăstrui
  • fierăstruiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferăstrui
  • ferăstruire
  • ferăstruit
  • ferăstruitu‑
  • ferăstruind
  • ferăstruindu‑
singular plural
  • ferăstruiește
  • ferăstruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferăstruiesc
(să)
  • ferăstruiesc
  • ferăstruiam
  • ferăstruii
  • ferăstruisem
a II-a (tu)
  • ferăstruiești
(să)
  • ferăstruiești
  • ferăstruiai
  • ferăstruiși
  • ferăstruiseși
a III-a (el, ea)
  • ferăstruiește
(să)
  • ferăstruiască
  • ferăstruia
  • ferăstrui
  • ferăstruise
plural I (noi)
  • ferăstruim
(să)
  • ferăstruim
  • ferăstruiam
  • ferăstruirăm
  • ferăstruiserăm
  • ferăstruisem
a II-a (voi)
  • ferăstruiți
(să)
  • ferăstruiți
  • ferăstruiați
  • ferăstruirăți
  • ferăstruiserăți
  • ferăstruiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferăstruiesc
(să)
  • ferăstruiască
  • ferăstruiau
  • ferăstrui
  • ferăstruiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferestui
  • ferestuire
  • ferestuit
  • ferestuitu‑
  • ferestuind
  • ferestuindu‑
singular plural
  • ferestuiește
  • ferestuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferestuiesc
(să)
  • ferestuiesc
  • ferestuiam
  • ferestuii
  • ferestuisem
a II-a (tu)
  • ferestuiești
(să)
  • ferestuiești
  • ferestuiai
  • ferestuiși
  • ferestuiseși
a III-a (el, ea)
  • ferestuiește
(să)
  • ferestuiască
  • ferestuia
  • ferestui
  • ferestuise
plural I (noi)
  • ferestuim
(să)
  • ferestuim
  • ferestuiam
  • ferestuirăm
  • ferestuiserăm
  • ferestuisem
a II-a (voi)
  • ferestuiți
(să)
  • ferestuiți
  • ferestuiați
  • ferestuirăți
  • ferestuiserăți
  • ferestuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferestuiesc
(să)
  • ferestuiască
  • ferestuiau
  • ferestui
  • ferestuiseră
Intrare: ferestruire
ferestruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestruire
  • ferestruirea
plural
  • ferestruiri
  • ferestruirile
genitiv-dativ singular
  • ferestruiri
  • ferestruirii
plural
  • ferestruiri
  • ferestruirilor
vocativ singular
plural
fierăstruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fierăstruire
  • fierăstruirea
plural
  • fierăstruiri
  • fierăstruirile
genitiv-dativ singular
  • fierăstruiri
  • fierăstruirii
plural
  • fierăstruiri
  • fierăstruirilor
vocativ singular
plural
ferăstruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferăstruire
  • ferăstruirea
plural
  • ferăstruiri
  • ferăstruirile
genitiv-dativ singular
  • ferăstruiri
  • ferăstruirii
plural
  • ferăstruiri
  • ferăstruirilor
vocativ singular
plural
ferestuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestuire
  • ferestuirea
plural
  • ferestuiri
  • ferestuirile
genitiv-dativ singular
  • ferestuiri
  • ferestuirii
plural
  • ferestuiri
  • ferestuirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ferestrui fierăstrui ferăstrui ferestui

  • 1. A tăia ceva cu fierăstrăul.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • limba maghiară fürészelni (prin apropiere de fierăstrău).
    surse: DEX '09

ferestruire fierăstruire ferăstruire ferestuire

  • 1. Acțiunea de a ferestrui și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi ferestrui
    surse: DEX '09 DEX '98