2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

felie1 sf [At: PISCUPESCU, O. 303/20 / V: (reg) fălie (A și: fălie) / Pl: ~ii / E: ngr φελί] 1 Bucată subțire tăiată (transversal) dintr-un obiect de obicei un aliment. 2 (Fig; fam) Domeniu de interes sau de activitate. 3 (Fam; d. o deprindere, meserie etc., îe) A fi pe ~ A avea abilități deosebite, acționând (rapid și) eficient. 4 (Fam; îae) A avea o relație (sentimentală) deosebită.

FELÍE, felii, s. f. Bucată (cu suprafața plană) tăiată dintr-un întreg (de obicei dintr-un aliment). – Din ngr. feli.

FELÍE, felii, s. f. Bucată (cu suprafața plană) tăiată dintr-un întreg (de obicei dintr-un aliment). – Din ngr. feli.

FELÍE, felii, s. f. Bucată (subțire) de obicei cu două fețe paralele tăiată dintr-un întreg (de obicei dintr-un aliment). Văd că [fetița] începe să închidă ochii, ca și cînd ar fi usturat-o, și-i cade felia de pîine din mînă. PREDA, Î. 18. Am o felie de pepene, Trece prin apă repede (Suvelnița). GOROVEI, C. 362. ◊ (Construit cu verbul «a tăia») Tăia friptura felii.Fig. Felii groase de stîncă se îmbucă una cu alta. BOGZA, Ț. 10.

FELÍE ~i f. Bucată (subțire) tăiată dintr-un aliment. ~ de pâine. [Art. felia; G.-D. feliei; Sil. -li-e] /<ngr. feli

felie f. bucată tăiată cam subțire: felie de pâine. [Gr. mod. FELI].

felíe f. (ngr. feli, d. it. offella, dim. d. offa, cozonac, lat. offa, cozonac, bucată de pîne, offella, bucățică de carne). Bucată supțire de pîne, de pepene, de măr tăĭată cu cuțitu. (Felia de mămăligă se poate tăĭa cu ața, cele de portocală se desfac cu mîna). – În Mold. Olt. fălíe (rev. I. Crg. 7, 262), în Mold. nord și félie. V. halcă și codru.

FELIÁ, feliez, vb. I. Tranz. A tăia în felii. – Din felie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

felíe (bucată) s. f., art. felía, g.-d. art. felíei; pl. felíi, art. felíile

felíe s. f., art. felía, g.-d. art. felíei; pl. felíi, art. felíile

feliá (a ~) (a tăia felii) (-li-a) vb., ind. prez. 3 feliáză, 1 pl. feliém (-li-em); conj. prez. 3 să feliéze; ger. feliínd (-li-ind)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

felíe (felíi), s. f. – Bucată tăiată dintr-un întreg. – Mr., megl. filie. Ngr. φελλί, din lat. offella (Meyer, Neugr. St., IV, 69; REW 6042; Vasmer, Gr., 59; Gáldi 188), cf. bg. filija, sb. felija (Romanski 103; cf. Miklosich, Fremdw., 87). Sec. XVIII. – Der. feliuță, s. f. (felie mică; ferigă, Aspidium filix), probabil prin confuzie cu felie și în loc de *feriuță, cf. ferigă; înfelia, vb. (a tăia în felii).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

felie, felii s. f. 1. (intl.) portofel. 2. sentință de condamnare penală.

a fi pe felie expr. (intl.) a da lovitura.

a fi pe felie cu cineva expr. a fi prieten cu cineva, a se înțelege bine cu cineva.

Intrare: felie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • felie
  • felia
plural
  • felii
  • feliile
genitiv-dativ singular
  • felii
  • feliei
plural
  • felii
  • feliilor
vocativ singular
plural
Intrare: felia
  • silabație: fe-li-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • felia
  • feliere
  • feliat
  • feliatu‑
  • feliind
  • feliindu‑
singular plural
  • felia
  • feliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • feliez
(să)
  • feliez
  • feliam
  • feliai
  • feliasem
a II-a (tu)
  • feliezi
(să)
  • feliezi
  • feliai
  • feliași
  • feliaseși
a III-a (el, ea)
  • felia
(să)
  • felieze
  • felia
  • felie
  • feliase
plural I (noi)
  • feliem
(să)
  • feliem
  • feliam
  • feliarăm
  • feliaserăm
  • feliasem
a II-a (voi)
  • feliați
(să)
  • feliați
  • feliați
  • feliarăți
  • feliaserăți
  • feliaseți
a III-a (ei, ele)
  • felia
(să)
  • felieze
  • feliau
  • felia
  • feliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

felia

  • 1. A tăia în felii.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • felie
    surse: DEX '09