FEDERAȚIE, federații, s. f. 1. Uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune. 2. Uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune. 3. Organ care îndrumă și controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă. – Din fr. fédération.

federat² sm [At: DEX / Pl: ~ați / E: lat foederatus, fr fédéré] (Ist) 1 (Mpl) Persoană aparținând uneia dintre populațiile aflate la granițele Imperiului Roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2 Membru al gărzii naționale în timpul Comunei din Paris. 3 Membru al organizației italiene secrete „Federația italiană”, care a luptat în 1821 împotriva austriecilor în Lombardia și Piemont.

federat¹, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: federa] (Trs; înv) 1-2 (Persoană) care face parte dintr-o federație (1).

federație sf [At: DA / V: ~iune sf / Pl: ~ii / E: fr fédération] 1 Uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) care formează un stat unitar, cu un guvern central și organe de stat comune. 2 Uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune. 3 Organ care îndrumează și controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă.

federațiune sf vz federație

*FEDERAT adj. și sn. ⏲ Care face parte dintr’o federație [fr.].

*FEDERAȚIUNE, FEDERAȚIE sf. ⏲ Uniune a Statelor care, păstrîndu-și fie-care autonomia, se supun unor anumite legi comune și sînt colectiv reprezentate pe lîngă națiunile străine printr’o putere centrală: ~a elvețiană [fr.].

FEDERAȚIE, federații, s. f. 1. Uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune. 2. Uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune. 3. Organ care îndrumează și controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă. – Din fr. fédération.

FEDERAȚIE, federații, s. f. 1. Uniune a mai multor state autonome (care-și păstrează independența în anumite limite) în cadrul unui stat unitar cu un guvern central. U.R.S.S. este o federație de state. 2. Uniune formată din mai multe organizații de masă muncitorești, de tineret etc. care se aliază pentru un scop anume stabilit. Federația Mondială a Tineretului Democrat. Federația Sindicală Mondială.

FEDERAT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Ant.; mai ales la pl.) Persoană care făcea parte din populațiile așezate la granițele Imperiului roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. Delegat la sărbătoarea Federației din timpul revoluției franceze din 1789. [Cf. fr. fédéré, lat. foederatus].

FEDERAȚIE s.f. 1. Uniune de state autonome (păstrîndu-și în anumite limite independența) într-un stat unitar, condus de un guvern central. 2. Uniune de organizații constituită în vederea realizării unui scop comun. [Gen. -iei, var. federațiune s.f. / cf. fr. fédération, lat. foederatio].

FEDERAȚIUNE s.f. v. federație.

FEDERAT s. m. 1. (ant.) persoană care făcea parte din populațiile la granițele Imperiului Roman, angajată să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. delegat la sărbătoarea Federației din timpul Revoluției Franceze din 1789. (< lat. foederatus, fr. fédéré)

FEDERAȚIE s. f. 1. formă de organizare statală constând din unirea mai multor state autonome într-un stat unitar, condus de un guvern central. 2. grupare a unor organizații de masă și obștești constituită în vederea realizării unui scop comun; ligă, confederație. (< fr. fédération, lat. foederatio)

FEDERAT ~ți m. mai ales la pl. 1) (în Imperiul Roman) Persoană care locuia la graniță și care, în schimbul unor privilegii, îndeplinea unele misiuni de apărare împotriva străinilor. 2) (în perioada Comunei din Paris) Membru al gărzii naționale. /<lat. foederatus, fr. fédéré

FEDERAȚIE ~i f. 1) Stat constând din unirea mai multor state autonome într-o organizație statală unică; uniune. 2) Uniune a unor societăți sau organizații care urmăresc interese comune. ~a internațională de fotbal. [Art. federația; G.-D. federației; Sil. -ți-e] /<fr. fédération, lat. federatio, ~onis

federat a. și m. care face parte dintr’o federațiune.

federați(un)e f. alianță politică de State.

*federát, -ă adj. (lat. foederatus). Care face parte dintr’o federațiune.

*federațiúne f. (lat. foederatio, -ónis). Confederațiune, uniune, alianță. – Și -áție.

federat s. m., pl. federați

federație (desp. -ți-e) s. f., art. federația (desp. -ți-a), g.-d. art. federației; pl. federații, art. federațiile (desp. -ți-i-) (dar: Federația Română de Fotbal, Federația Rusă s. proprii f. art.)

federat s. m., pl. federați

federație (-ți-e) s. f., art. federația (-ți-a), g.-d. art. federației; pl. federații, art. federațiile (-ți-i)

federat s. m., pl. federați

federație s. f. (sil. -ți-e), art. federația (sil. -ți-a), g.-d. art. federației; pl. federații, art. federațiile (sil. -ți-i-)

Federația Democratică Internațională a Femeilor (F.D.I.F.)

Federația Mondială a Tineretului Democrat (F.M.T.D.)

Federația Sindicală Mondială (F.S.M.)

federație

Federația mondială a budiștilor (World Fellowship of Buddhists), organizație budistă cu sediul la Colombo, capitala republicii Sri Lanka, având drept scop reunirea sufletească a tuturor țărilor budiste.

World Fellowship of Buddhists v. Federația mondială a budiștilor.

FEDERÁT, -Ă (< fr., lat.) s. m. și f. 1. (La m. pl.) Populații așezate la granițele Imp. Roman, care, în schimbul unor subsidii, se angajau să-i apare hotarele. 2. (În timpul Revoluției Franceze, 1789-1794) Voluntar din provinciile Franței venit la Paris pentru apărarea cuceririlor revoluției. 3. (În timpul Comunei din Paris, 1871) Membru al gărzii naționale. 4. Membru al organizației patriotice secrete „Federația italiană”. care a luat parte, în 1821, la răscoala antiaustriacă din Lombardia și Piemont. 5. Nume purtat de soldații nordiști în timpul Războaielor de Secesiune, adepți ai uniunii federale.

FEDERAȚIA DEMOCRATICĂ INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR (F.D.I.F.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Berlin, creată în 1945, în scopul apărării drepturilor femeilor și stabilirii legăturilor de prietenie și solidaritate între femeile din întreaga lume.

FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ A MIȘCĂRILOR DE REZISTENȚĂ (Federația Internațională a Rezistenților), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Viena, creată în 1951, unind organizații ale foștilor luptători din mișcarea de rezistență împotriva nazismului.

FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ASTRONAUTICĂ (F.I.A.), organizație științifică internațională, cu sediul la Paris, creată în 1950, în vederea dezvoltării, promovării și popularizării astronauticii în scopuri pașnice. România este membră din 1981.

FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (F.I.F.A), organizație sportivă internațională, înființată în 1904, cu sediul la Zürich, din care fac parte peste 150 de federații de fotbal. Organizează principalele competiții mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); în subordinea ei se află celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).

FEDERAȚIA MONDIALĂ A ASOCIAȚIILOR PENTRU NAȚIUNILE UNITE, organizație internațională neguvernamentală. Înființată în 1946, cu sediul la Geneva.

FEDERAȚIA MONDIALĂ A ORAȘELOR ÎNFRĂȚITE (F.M.O.Î.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Paris, creată în 1957, în scopul stabilirii relațiilor de colaborare și prietenie între locuitorii unor orașe din țări diferite.

FEDERAȚIA RUSĂ v. Rusia.

FEDERAȚIA SINDICALĂ MONDIALĂ (F. S. m.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Praga, creată în 1945, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață și de lucru ale muncitorilor de pretutindeni.

FEDERAȚIE s. (POL.) stat federal.

FEDERAȚIE s. stat federal.