fecunditate sf [At: IORGA, L. I, 16 / Pl: ~tăți / E: fr fécondité] 1 (Mai ales d. genul feminin) Capacitate a ființelor vii de a se reproduce. 2 Fertilitate (1). 3 (Fig) Capacitatea cuiva de a scrie sau compune mult, de a activa intens și pe planuri diverse.

FECUNDITATE s. f. 1. Capacitatea de a produce, de a rodi, de a se înmulți; rodnicie, productivitate, fertilitate. Fecunditatea unui teren. 2. Fig. Capacitatea de a scrie sau de a compune mult, de a activa intens și pe planuri diverse. Activitatea literară întreagă a lui Bolintineanu este vastă. Condeiul său a fost într-o necontenită fecunditate, pînă cînd i-a căzut din mînă. DEMETRESCU, O. 157.

FECUNDITATE s.f. Capacitatea de a produce, de a rodi, de a se înmulți; rodnicie, fertilitate; capacitate a omului de a procrea. ♦ Numărul total al sarcinilor. ♦ (Fig.) Mare putere de creație artistică, putere de a activa intens. [Cf. fr. fécondité, lat. fecunditas].

FECUNDITATE s. f. 1. capacitate a animalelor și plantelor de a se reproduce. ◊ capacitate a unui teren de a rodi; fertilitate; productivitate. 2. (fig.) mare putere de creație artistică. (< fr. fécondité, lat. fecunditas)

FECUNDITATE f. Caracter fecund; fertilitate; rodnicie. [Art. fecunditatea; G.-D. fecundității] /<fr. fécondité, lat. feconditas, ~atis

fecunditate f. calitatea celor fecunde, aptitudine de a produce.

*fecunditáte f. (lat. fecúnditas, -átis). Calitatea de a fi fecund, productivitate.

fecunditate s. f., g.-d. art. fecundității

fecunditate s. f., g.-d. art. fecundității

fecunditate s. f., g.-d. art. fecundității

FECUNDITATE s. 1. prolificitate, (înv.) plod, plodiciune, plodnicie, rodnicie. (~ unui animal.) 2. v. fertilitate. 3. v. prolificitate.

FECUNDITATE s. 1. prolificitate, (înv.) plod, plodiciune, plodnicie, rodnicie. (~ unui animal.) 2. fertilitate, productivitate, rodire, rodnicie, (rar) mănoșie. (~ unui teren.) 3. prolificitate. (~ unui scriitor.)

Fecunditate ≠ sterilitate