16 definiții pentru fasciculă fascicolă

FASCÍCULĂ, fascicule, s. f. Fiecare dintre părțile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariția integrală a lucrării). ♦ Broșură conținând o parte, un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive; p. gener. broșură. ♦ Coală de tipografie fălțuită. [Var.: fascícolă s. f.] – Din fr. fascicule.

FASCÍCULĂ, fascicule, s. f. Fiecare dintre părțile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariția integrală a lucrării). ♦ Broșură conținând o parte, un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive; p. gener. broșură. ♦ Coală de tipografie fălțuită. [Var.: fascícolă s. f.] – Din fr. fascicule.

FASCÍCULĂ, fascicule, s. f. (Și în forma fascicolă) Reunire de mai multe foi sau coli ale unei opere care se publică în părți, în mod treptat. ♦ (În trecut) Broșură conținînd o parte, un capitol dintr-un roman publicat pe fragmente succesive (în scopuri mercantile). Ghiță venea pe la voi fiindcă găsea la mama ta mai multă înțelegere... Te vedea cu fascicolele în sîn și-n buzunare. PAS, Z. I 181. – Variantă: fascícolă s. f.

fascículă (parte dintr-o tipăritură) s. f., g.-d. art. fascículei; pl. fascícule; abr. fasc.

fascículă (fragment tipărit dintr-o lucrare) s. f., g.-d. art. fascículei; pl. fascícule

FASCÍCULĂ s. coliță, (înv.) broșură. (~ a unei cărți.)

FASCÍCULĂ s.f. Ansamblu format din mai multe foi imprimate; parte a unei lucrări publicate în fragmente succesive. [Var. fascicolă s.f., fascicul s.n. / < fr. fascicule, cf. lat. fasciculus].

FASCÍCULĂ s. f. ansamblu format din mai multe foi imprimate; parte a unei lucrări publicate în fragmente succesive. (< fr. fascicule)

FASCÍCULĂ ~e f. 1) Parte a unei lucrări de mari proporții, care se publică pe etape în broșuri succesive. 2) Broșură care conține o parte dintr-o operă artistică, publicată în fragmente succesive. 3) Coală tipografică fălțuită. [G.-D. fasciculei] /<fr. fascicule

FASCÍCOLĂ s. f. v. fasciculă.

FASCÍCOLĂ s. f. v. fasciculă.

FASCÍCOLĂ s. f. v. fasciculă.

FASCÍCOLĂ s.f. v. fasciculă.

*fascícul n., pl. e, și -lă f., pl. e (lat. fasciculus, d. fascis, fascie; fr. fascicule, m.). Legăturică, snop mic. Cărticică, o parte dintr'un volum: această carte va apărea în fascicule de cîte 16 paginĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FASCÍCULĂ s. coliță, (înv.) broșúră. (~ a unei cărți.)

Intrare: fasciculă
fasciculă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fasciculă fascicula
plural fascicule fasciculele
genitiv-dativ singular fascicule fasciculei
plural fascicule fasciculelor
vocativ singular
plural
fascicolă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fascicolă fascicola
plural fascicole fascicolele
genitiv-dativ singular fascicole fascicolei
plural fascicole fascicolelor
vocativ singular
plural