5 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

farta vt [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr farter] (Rar) A aplica fart pe talpa schiurilor.

FARTÁ vb. I. tr. A unge schiurile cu fart. [< fr. farter].

FARTÁ vb. tr. a unge schiurile cu fart. (< fr. farter)

fârță sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. 2 Persoană care colportează știri false, minciuni. 3 Femeie care își mișcă șoldurile provocator în timpul mersului. 4 Persoană indecentă Si: fleoarță (1), teleleică.

fârță f. se zice de un copil mic și neastâmpărat: o fârță de copil. [V. făță].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fartá vb., ind. prez. 1 sg. fartéz, 3 sg. și pl. farteáză

fârtă s. f. (A douăzeci și treia literă a alfabetului chirilic; pl. fârte)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FÎRȚĂ subst. „neastîmpărat, indecent”. 1. – s. 2. Fearțea (Dm). 3. -an: Fîrțănești. s. 4. Vocalizat cu o < î, probabil: Forțul, C., din Huși (A Gen I 167); – T., 1840 (Bîr; Forțăști (Tec I). Fărțești, Fîrțești s (Cat. mold I). 5. Compus: Forțofoiu, Al., olt. (din Gorj). 6. + -ig, Fîrțigu (V. Bistr).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată.

Intrare: farta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • farta
  • fartare
  • fartat
  • fartatu‑
  • fartând
  • fartându‑
singular plural
  • fartea
  • fartați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fartez
(să)
  • fartez
  • fartam
  • fartai
  • fartasem
a II-a (tu)
  • fartezi
(să)
  • fartezi
  • fartai
  • fartași
  • fartaseși
a III-a (el, ea)
  • fartea
(să)
  • farteze
  • farta
  • fartă
  • fartase
plural I (noi)
  • fartăm
(să)
  • fartăm
  • fartam
  • fartarăm
  • fartaserăm
  • fartasem
a II-a (voi)
  • fartați
(să)
  • fartați
  • fartați
  • fartarăți
  • fartaserăți
  • fartaseți
a III-a (ei, ele)
  • fartea
(să)
  • farteze
  • fartau
  • farta
  • fartaseră
Intrare: fârtă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârtă
  • fârta
plural
  • fârte
  • fârtele
genitiv-dativ singular
  • fârte
  • fârtei
plural
  • fârte
  • fârtelor
vocativ singular
plural
Intrare: fârța
fârța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: fârță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârță
  • fârța
plural
  • fârțe
  • fârțele
genitiv-dativ singular
  • fârțe
  • fârței
plural
  • fârțe
  • fârțelor
vocativ singular
plural
Intrare: Fârță
Fârță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Fârță
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)