5 intrări
11 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
farta vt [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr farter] (Rar) A aplica fart pe talpa schiurilor.
FARTÁ vb. I. tr. A unge schiurile cu fart. [< fr. farter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FARTÁ vb. tr. a unge schiurile cu fart. (< fr. farter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fârță sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. 2 Persoană care colportează știri false, minciuni. 3 Femeie care își mișcă șoldurile provocator în timpul mersului. 4 Persoană indecentă Si: fleoarță (1), teleleică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fârță f. se zice de un copil mic și neastâmpărat: o fârță de copil. [V. făță].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fî́rța-fî́rța, V. fîț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
fartá vb., ind. prez. 1 sg. fartéz, 3 sg. și pl. farteáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fârtă s. f. (A douăzeci și treia literă a alfabetului chirilic; pl. fârte)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
FÎRȚĂ subst. „neastîmpărat, indecent”. 1. – s. 2. Fearțea (Dm). 3. -an: Fîrțănești. s. 4. Vocalizat cu o < î, probabil: Forțul, C., din Huși (A Gen I 167); – T., 1840 (Bîr; Forțăști (Tec I). Fărțești, Fîrțești s (Cat. mold I). 5. Compus: Forțofoiu, Al., olt. (din Gorj). 6. + -ig, Fîrțigu (V. Bistr).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||