9 definiții pentru farmacoterapie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FARMACOTERAPÍE s. f. Terapie bazată pe medicamente. – Din fr. pharmacothérapie.

FARMACOTERAPÍE s. f. Terapie bazată pe medicamente. – Din fr. pharmacothérapie.

farmacoterapie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr pharmacothérapie] Terapie bazată pe administrarea medicamentelor.

FARMACOTERAPÍE s. f. Ramură a terapeuticii medicale care se ocupă cu acțiunea medicamentelor.

FARMACOTERAPÍE s.f. Parte a farmacologiei având ca obiect folosirea medicamentelor în scop terapeutic. [Gen -iei. / < fr. pharmacothérapie, cf. gr. pharmakon – remediu, therapeia – îngrijire].

FARMACOTERAPÍE s. f. ramură a farmacologiei, având ca obiect folosirea terapeutică a medicamentelor. (< fr. pharmacothérapie)

FARMACOTERAPÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu metodele de tratare a bolilor cu ajutorul preparatelor farmaceutice. [Art. farmacoterapia; G.-D. farmacoterapiei; Sil. -pi-e] /<fr. pharmacothérapie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

farmacoterapíe s. f., art. farmacoterapía, g.-d. farmacoterapíi, art. farmacoterapíei

farmacoterapíe s. f., art. farmacoterapía, g.-d. farmacoterapíi, art. farmacoterapíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FARMACO- „medicament, remediu, tratament, medicale”. ◊ gr. pharmakon „leac” > fr. pharmaco-, it. farmaco-, germ. pharmako-, engl. pharmaco- > rom. farmaco-.~dinamic (v. -dinamic), adj., referitor la forța activă a medicamentelor; ~dinamie (v. -dinamie), s. f., ramură a farmacologiei care studiază acțiunea medicamentelor asupra organismului; ~filie (v. -filie1), s. f., tendință patologică de a lua medicamente; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de medicamente; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., studiul medicamentelor naturale în cadrul chimiei farmaceutice; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină medicală care stabilește moralele de prescriere a medicamentelor; ~lit (v. -lit1), s. n., mineral care cristalizează în sistemul monoclinic și care se găsește sub formă de eflorescențe pe minereurile de arsen; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în farmacologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul originii, proprietăților, compoziției, clasificării și acțiunii terapeutice ale substanțelor medicale; ~manie (v. -manie), s. f., preocupare patologică de a lua și a administra medicamente; ~orictologie (v. oricto-, v. -logie1), s. f., mineralogie farmaceutică; ~pee (v. -pee), s. f., tratat care conține descrierea și formulele de preparare și utilizare a medicamentelor; ~psihiatrie (v. psih/o-, v. -iatrie), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul substanțelor chimice generatoare de afecțiuni mintale; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., studiul efectelor psihice ale substanțelor toxice; ~psihoză (v. -psihoză), s. f., tulburare a activității psihice datorată toxicității medicamentelor; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a medicamentelor în scop terapeutic.

Intrare: farmacoterapie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • farmacoterapie
  • farmacoterapia
plural
genitiv-dativ singular
  • farmacoterapii
  • farmacoterapiei
plural
vocativ singular
plural

farmacoterapie

  • 1. Terapie bazată pe medicamente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: