6 definiții pentru fanerofită

fanerofítă s. f., g.-d. art. fanerofítei; pl. fanerofíte

FANEROFÍTE s.f.pl. Nume dat plantelor lemnoase (arbori și arbuști). [< fr. phanérophytes, cf. gr. phaneros – vizibil, phyton – plantă].

FANEROFÍTE s. f. pl. denumire dată plantelor lemnoase (arbori și arbuști) cu muguri deasupra solului. (< fr. phanérophytes)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FANEROFÍTE (‹ fr. {i}; {s} gr. phaneros „vizibil” + gamos „unire”) s. f. (La pl.) Nume dat plantelor cu flori care se înmulțesc prin semințe; (și la sg.) plantă de acest fel; spermatofită.

FANERO- „vizibil, aparent, extern, fanere”. ◊ gr. phaneros „clar, evident, vădit” > fr. phanéro-, germ. id., engl. id., it. fanero- > rom. fanero-.~fite (v. -fit), s. f., denumire dată plantelor lemnoase, arbori și arbuști, care au mugurii de reînnoire expuși deasupra solului; ~for (v. -for), adj., 1. Care produce fanere. 2. (Despre țesutul embrionar) Care formează papilele foliculilor dentari și piloși; ~gam (v. -gam), adj., (despre plante) cu pistile și stamine aparente; sin. fenogam; ~game (v. -gam), s. f. pl., încrengătură a regnului vegetal, care cuprinde plantele cu flori; sin. aerogame, spermatofite; ~gen (v. -gen1), adj., care produce fanere organice; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre o boală) a cărei origine e necunoscută.

Intrare: fanerofită
fanerofită substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fanerofi fanerofita
plural fanerofite fanerofitele
genitiv-dativ singular fanerofite fanerofitei
plural fanerofite fanerofitelor
vocativ singular
plural