3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FANDOSÍT, -Ă, fandosiți, -te, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care are o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; fasolit, izmenit. – V. fandosi.

FANDOSÍT, -Ă, fandosiți, -te, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care are o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; fasolit, izmenit. – V. fandosi.

fandosit1 sns [At: MDA ms / E: fandosi] (Rar) 1-2 Fandoseală (1-2).

fandosit2, ~ă smf, a [At: PAS, Z. II, 204 / Pl: ~iți, ~e / E: fandosi] (Fam) 1-2 (Persoană) care are o comportare afectată, plină de pretenții Si: fasolit2 (1-2), izmenit2 (1-2), sclifosit2 (1-2).

FANDOSÍT, -Ă, fandosiți, -te, adj. Care face mofturi, fasoane, care își dă aere; afectat. Ce căuta cucoana aia fandosită de adineaori la tine? DEMETRIUS, C. 29. Intră sau ies cucoane și domnișoare fandosite. PAS, Z. II 204.

FANDOSÍ, fandosesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A avea o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; a se fasoli, a se izmeni. – Din ngr. fandásu, fandázome (aor. lui fandázone).

fandosi vr [At: PANN, E. III, 77/1 / V: (înv) făndăsi / Pzi: ~sesc / E: ngr φανδάζομε (aor. φανδάσυ] 1 (Înv) A-și da aere. 2 (Fam) A avea o comportare afectată, plină de pretenții Si: a se fasoli, a se izmeni.

FANDOSÍ, fandosesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A avea o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; a se fasoli, a se izmeni. – Din ngr. fandázome (aor. fandásu).

FANDOSÍ, fandosesc, vb. IV. Refl. A face mofturi, a se alinta; a-și da aere. Nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce v-ăți pricepe. ISPIRESCU, L. 68. Nevasta care iubește Spală noaptea și cîrpește Și ziua se premenește, La horă se fandosește. ȘEZ. I 112.

A SE FANDOSÍ mă ~ésc intranz. depr. A se comporta pretențios și nechibzuit; a face fasoane; a se marghioli; a se fasoni; a se sclifosi. /<ngr. fandazo

fandosì v. 1. a se găti; 2. a face nazuri: de! nu vă mai fandosiți acum ISP. [V. fandasios].

fandosésc (mă) v. refl. (ngr. fandázome [scris fantázomai] mă fudulesc). Fam. Fac mofturĭ, mă fasolesc, mă alint.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fandosit (fam.) adj. m., s. m., pl. fandosiți; adj. f., s. f. fandosi, pl. fandosite

fandosit (fam.) adj. m., s. m., pl. fandosiți; adj. f., s. f. fandosită, pl. fandosite

fandosít s. m., adj. m., pl. fandosíți; f. sg. fandosítă, pl. fandosíte

fandosi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă fandosesc, 3 sg. se fandosește, imperf. 1 sg. mă fandoseam; conj. prez. 1 sg. să mă fandosesc, 3 să se fandosească; imper. 2 sg. afirm. fandosește-te; ger. fandosindu-mă

fandosi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se fandosește, imperf. 3 sg. se fandosea; conj. prez. 3 să se fandosească

fandosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fandosésc, imperf. 3 sg. fandoseá; conj. prez. 3 sg. și pl. fandoseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FANDOSIT adj. boieros, capricios, mofturos, năzuros, pretențios, sclifosit, (pop.) izmenit, (reg.) năsfiros, năturos. (E cam ~ dumnealui!)

FANDOSI vb. a se afecta, a se maimuțări, a se prosti, a se sclifosi, (pop. și fam.) a se scălîmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Nu te mai ~ atîta!)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fandosit, -ă, fandosiți, -te adj. (d. oameni) care are un comportament afectat / plin de pretenții

fandosi, fandosesc v. r. a avea o comportare afectată /plină de pretenții

Intrare: fandosit (adj.)
fandosit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fandosit
  • fandositul
  • fandositu‑
  • fandosi
  • fandosita
plural
  • fandosiți
  • fandosiții
  • fandosite
  • fandositele
genitiv-dativ singular
  • fandosit
  • fandositului
  • fandosite
  • fandositei
plural
  • fandosiți
  • fandosiților
  • fandosite
  • fandositelor
vocativ singular
plural
Intrare: fandosit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fandosit
  • fandositul
  • fandositu‑
plural
  • fandosiți
  • fandosiții
genitiv-dativ singular
  • fandosit
  • fandositului
plural
  • fandosiți
  • fandosiților
vocativ singular
  • fandositule
  • fandosite
plural
  • fandosiților
Intrare: fandosi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fandosi
  • fandosire
  • fandosit
  • fandositu‑
  • fandosind
  • fandosindu‑
singular plural
  • fandosește
  • fandosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fandosesc
(să)
  • fandosesc
  • fandoseam
  • fandosii
  • fandosisem
a II-a (tu)
  • fandosești
(să)
  • fandosești
  • fandoseai
  • fandosiși
  • fandosiseși
a III-a (el, ea)
  • fandosește
(să)
  • fandosească
  • fandosea
  • fandosi
  • fandosise
plural I (noi)
  • fandosim
(să)
  • fandosim
  • fandoseam
  • fandosirăm
  • fandosiserăm
  • fandosisem
a II-a (voi)
  • fandosiți
(să)
  • fandosiți
  • fandoseați
  • fandosirăți
  • fandosiserăți
  • fandosiseți
a III-a (ei, ele)
  • fandosesc
(să)
  • fandosească
  • fandoseau
  • fandosi
  • fandosiseră
făndăsi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fandosit, fandosițisubstantiv masculin
fandosi, fandositesubstantiv feminin
fandosit, fandosiadjectiv

  • 1. familiar (Persoană) care are o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ce căuta cucoana aia fandosită de adineaori la tine? DEMETRIUS, C. 29. DLRLC
    • format_quote Intră sau ies cucoane și domnișoare fandosite. PAS, Z. II 204. DLRLC
etimologie:
  • vezi fandosi DEX '98 DEX '09

fandosi, fandosescverb

  • 1. familiar A avea o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; a se fasoli, a se izmeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce v-ăți pricepe. ISPIRESCU, L. 68. DLRLC
    • format_quote Nevasta care iubește Spală noaptea și cîrpește Și ziua se premenește, La horă se fandosește. ȘEZ. I 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.