opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORARE, forări, s. f. Acțiunea de a fora și rezultatul ei; operație de săpare a găurilor de sondă și a celor de mină; foraj. – V. fora.

FORARE, forări, s. f. Acțiunea de a fora și rezultatul ei; operație de săpare a găurilor de sondă și a celor de mină; foraj. – V. fora.

forare sf [At: LTR / Pl: ~rări / E: fora2] 1 Săpare a găurilor de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. 2 Foraj (1).

FORARE, forări, s. f. Acțiunea de a fora; operație de săpare a găurilor de sondă și a celor de mină.

FORARE s.f. Acțiunea de a fora și rezultatul ei; foraj. [< fora].

FORA, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. – Din fr. forer, lat. forare.

FORA, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. – Din fr. forer, lat. forare.

fora1 av [At: ALECSANDRI, T. 429 / E: ngr φόρα] (Înv; la jocul de cărți) 1 Înainte. 2 Cu elan.

fora2 vi [At: PREV. ACCID. 56 / Pzi: ~rez / E: fr forer, lat forare] 1 A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. 2 (Fam) A cerceta.

FORA, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă, pentru a ajunge la straturi de gaze, țiței, apă sau la zăcăminte de minereu.

FORA vb. I. intr. A găuri (prin săpare) pămîntul pentru a ajunge la stratul de țiței, la zăcămintele de minereu etc. [< fr. forer, cf. lat. forare].

FORA vb. intr. a găuri (prin săpare) pământul pentru a ajunge la straturi de țiței, la zăcămintele de minereu etc. (< fr. forer, lat. forare)

A FORA ~ez tranz. (roci, straturi dure etc.) A supune unei operații de foraj. /<fr. forer, lat. forare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

forare s. f., g.-d. art. forării; pl. forări

forare s. f., g.-d. art. forării; pl. forări

forare s. f., g.-d. art. forării; pl. forări

fora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. forez, 3 forează; conj. prez. 1 sg. să forez, 3 să foreze

fora (a ~) vb., ind. prez. 3 forează

fora vb., ind. prez. 1 sg. forez, 3 sg. și pl. forează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FORARE s. v. foraj.

FORARE s. foraj, forat, sondaj, sondare. (~ a fundului mării.)

FORA vb. a sonda. (A ~ la mari adâncimi.)

FORA vb. a sonda. (A ~ la mari adîncimi.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JUIZ DE FORA, oraș în SE Braziliei (Minas Gerais), pe râul Parabuina, la 130 km N de Rio de Janeiro; 399,3 mii loc. (1993). Nod de comunicații. Centru comercial (cafea, orez, animale). Expl. de bauxită și staniu. Topitorie de zinc. Ind. constr. de mașini, textilă (tricotaje), piel. și încălț., alim. (zahăr, bere). Hidrocentrală. Universitate. Fundat în 1709. Vechiul nume: Parabuina.

Intrare: forare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • forare
  • forarea
plural
  • forări
  • forările
genitiv-dativ singular
  • forări
  • forării
plural
  • forări
  • forărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: fora
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fora
  • forare
  • forat
  • foratu‑
  • forând
  • forându‑
 singular plural
  • forează
  • forați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • forez
 (să)
  • forez
  • foram
  • forai
  • forasem
a II-a (tu)
  • forezi
 (să)
  • forezi
  • forai
  • forași
  • foraseși
a III-a (el, ea)
  • forează
 (să)
  • foreze
  • fora
  • foră
  • forase
plural I (noi)
  • forăm
 (să)
  • forăm
  • foram
  • forarăm
  • foraserăm
  • forasem
a II-a (voi)
  • forați
 (să)
  • forați
  • forați
  • forarăți
  • foraserăți
  • foraseți
a III-a (ei, ele)
  • forează
 (să)
  • foreze
  • forau
  • forară
  • foraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

forare, forărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a fora și rezultatul ei; operație de săpare a găurilor de sondă și a celor de mină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: foraj forat sondaj sondare
etimologie:
  • vezi fora DEX '09 DEX '98 DN

fora, forezverb

  • 1. A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: sonda
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.