2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂȘTICÁ, fâștic, vb. I. Refl. (Reg.) A se furișa. – Onomatopee.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÂȘTICÁ vb. v. fofila, furișa, strecura.

fîștica vb. v. FOFILA. FURIȘA. STRECURA.

Intrare: fâșticare
fâșticare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâșticare
  • fâșticarea
plural
  • fâșticări
  • fâșticările
genitiv-dativ singular
  • fâșticări
  • fâșticării
plural
  • fâșticări
  • fâșticărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fâștica
verb (V10)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fâștica
  • fâșticare
  • fâșticat
  • fâșticatu‑
  • fâșticând
  • fâșticându‑
singular plural
  • fâști
  • fâșticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fâștic
(să)
  • fâștic
  • fâșticam
  • fâșticai
  • fâșticasem
a II-a (tu)
  • fâștici
(să)
  • fâștici
  • fâșticai
  • fâșticași
  • fâșticaseși
a III-a (el, ea)
  • fâști
(să)
  • fâștice
  • fâștica
  • fâștică
  • fâșticase
plural I (noi)
  • fâșticăm
(să)
  • fâșticăm
  • fâșticam
  • fâșticarăm
  • fâșticaserăm
  • fâșticasem
a II-a (voi)
  • fâșticați
(să)
  • fâșticați
  • fâșticați
  • fâșticarăți
  • fâșticaserăți
  • fâșticaseți
a III-a (ei, ele)
  • fâști
(să)
  • fâștice
  • fâșticau
  • fâștica
  • fâșticaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)