3 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fășneț, ~eață a vz fâșneț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fâșneț, ~eață [At: JIPESCU, O. 54 / V: (reg) fățn~ / Pl: ~i, ~e / E: fâș1 + -neț] 1 a (Asr) Mândru. 2 a (Reg; d. oi) Vioi. 3 a Neastâmpărat. 4-5 smf (Mol; fam) Copil sau persoană foarte mică. 6-7 sf, af (Fam) (Fată sau femeie) vioaie, isteață și plăcută. 8 (Reg) sf Poreclă dată unui om țanțoș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâjneață a vz fâșneț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÎȘNEÁȚĂ, fîșnețe, adj. f. (Familiar) Iute, sprintenă, neastîmpărată, vioaie. O fată fîșneață.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fâșneț a. sglobiu. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fîșnéț n., pl. e, saŭ fîșneáță f., pl. ețe (imit. d. fîș-fîș, ca și foșnesc). Mold. Fam. Copil orĭ persoană prea mică: ce caută fîșnețele istea pe aicĭ? cine e fîșneața asta de om? V. flecușteț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fâșneață (fam.) adj. f., s. f., pl. fâșnețe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fâșneáță adj. f., s. f., g.-d. art. fâșnéței; pl. fâșnéțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!fâșneț (fam.) adj. m., pl. fâșneți; f. fâșneață, pl. fâșnețe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
fâșnéț, -eáță, adj. (reg.) cu capul sus, țanțoș, mândru.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
fâșneață, fâșnețe s. f. fată sau femeie sprintenă, vioaie, neastâmpărată
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv feminin (AF1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A18) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
fâșneață, fâșnețesubstantiv feminin fâșneață, fâșneațeadjectiv feminin
- 1. (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O fată fâșneață. DLRLC
-
etimologie:
- Fâș + sufix -neață. DEX '09 DEX '98