EZOTERIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj. (Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.

ezoteric, ~ă a [At: DEX² / V: eso~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ésotérique] 1 (D. doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de cei inițiați. 2 (Pex) Ascuns. 3 Secret. 4 Care aparține ezoterismului (1). 5 Privitor la ezoterism (1).

*EZOTERIC adj. 🦉 Se zice despre o doctrină secretă pe care unii filosofi o împărtășeau la cîțiva din discipolii lor [fr.].

EZOTERIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj. (Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de către cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.

EZOTERIC, -Ă adj. (op. exoteric) Care poate fi înțeles numai de cei inițiați; secret, ascuns. [Var. esoteric, -ă adj. / < fr. ésotérique, cf. gr. esoterikos – interior].

EZOTERIC, -Ă adj. (despre doctrine filozofice, ritualuri religioase) care poate fi înțeles numai de cei inițiați; secret, ascuns. (< fr. ésotérique, gr. esoterikos)

EZOTERIC ~că (~ci, ~ce) Care este destinat numai unui număr restrâns de inițiați într-o doctrină filozofică. /<fr. ésotérique

ezoteric a. se zice despre învățătura secretă, pe care filozofii cei vechi o împărtășiau numai adepților.

esoteric a vz ezoteric

ESOTERIC, -Ă, esoterici, -e, adj. (În filozofia antică; în opoziție cu exoteric) Înțeles numai de cei inițiați într-o învățătură sau doctrină filozofică; secret, ascuns.

ESOTERIC, -Ă, esoterici, -ce, adj. (În filozofia antică) Înțeles numai de cei inițiați într-o învățătură sau doctrină filozofică; secret, ascuns. – Fr. ésotérique (< gr.).

ESOTERIC, -Ă adj. v. ezoteric.

*esotéric, -ă adj. (vgr. esoterikós, interior). Se zice despre învățătura dată în școalele vechilor filosofĭ numaĭ celor inițiațĭ, cum eraŭ uniĭ din școlariĭ luĭ Pitagora și Aristotele. – Și ezo- (după fr.). V. exoteric.

*ezofág, ezotéric, V. eso-.

ezoteric (accesibil numai inițiaților) adj. m., pl. ezoterici; f. ezoterică, pl. ezoterice

ezoteric (accesibil inițiaților) adj. m., pl. ezoterici; f. ezoterică, pl. ezoterice

ezoteric adj. m., pl. ezoterici; f. sg. ezoterică, pl. ezoterice

esoteric adj. m., pl. esoterici; f. sg. esoterică, pl. esoterice

EZOTERIC adj. ascuns, inițiatic, secret, tainic. (O doctrină ~; un ritual ~.)

EZOTERIC adj. ascuns, secret, tainic. (O doctrină ~.)