opțiuni

2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXTRĂDÁ, extrădez, vb. I. Tranz. A preda pe cineva urmărit sau condamnat altui stat, la cerere, în condițiile prevăzute de convențiile internaționale; a săvârși o extrădare. – Din fr. extrader.

EXTRĂDÁ, extrădez, vb. I. Tranz. A preda pe cineva urmărit sau condamnat altui stat, la cerere, în condițiile prevăzute de convențiile internaționale; a săvârși o extrădare. – Din fr. extrader.

estrăda v vz extrăda

extrăda vt [At: HASDEU, I. V. 16 / V: (înv) est~ / Pzi: ~dez / E: fr extrader] (C. i. persoane urmărite sau condamnate) A preda altui stat, la cerere, în condițiile prevăzute de convențiile internaționale.

EXTRĂDÁ, extrădez, vb. I. Tranz. A preda altui stat, la cerere, în condițiile prevăzute de convenții, acorduri etc., o persoană aflată pe teritoriul statului care predă, urmărită sau condamnată în țara îndreptățită a cere predarea.

EXTRĂDÁ vb. I. tr. A preda, la cerere, un străin care s-a făcut vinovat de o crimă sau de un delict statului căruia îi aparține sau care îl cere. [< fr. extrader].

EXTRĂDÁ vb. tr. a preda, la cerere, pe un infractor statului căruia îi aparține sau care îl revendică. (< fr. extrader)

A EXTRĂDÁ ~éz tranz. (criminali, condamnați) A preda la cererea statului față de care s-a făcut vinovat (în conformitate cu convențiile internaționale). /<fr. extrader

*extradéz v. tr. (fr. extrader, d. lat. ex, afară, și trádere, a preda. V. tradez). Predaŭ un vinovat guvernuluĭ de care depinde și care-l reclamă. – Și extrădez (după trădez).

*extrădéz, V. extradez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

extrădá (a ~) vb., ind. prez. 3 extrădeáză

extrădá vb., ind. prez. 1 sg. extrădéz, 3 sg. și pl. extrădeáză

extrădez.

Intrare: extrada
extrada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: extrăda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • extrăda
  • extrădare
  • extrădat
  • extrădatu‑
  • extrădând
  • extrădându‑
 singular plural
  • extrădează
  • extrădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • extrădez
 (să)
  • extrădez
  • extrădam
  • extrădai
  • extrădasem
a II-a (tu)
  • extrădezi
 (să)
  • extrădezi
  • extrădai
  • extrădași
  • extrădaseși
a III-a (el, ea)
  • extrădează
 (să)
  • extrădeze
  • extrăda
  • extrădă
  • extrădase
plural I (noi)
  • extrădăm
 (să)
  • extrădăm
  • extrădam
  • extrădarăm
  • extrădaserăm
  • extrădasem
a II-a (voi)
  • extrădați
 (să)
  • extrădați
  • extrădați
  • extrădarăți
  • extrădaserăți
  • extrădaseți
a III-a (ei, ele)
  • extrădează
 (să)
  • extrădeze
  • extrădau
  • extrădară
  • extrădaseră
estrăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

extrăda estrăda

  • 1. A preda pe cineva urmărit sau condamnat altui stat, la cerere, în condițiile prevăzute de convențiile internaționale; a săvârși o extrădare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: