EXTERITORIALITATE s. f. Regim special de care se bucură anumite persoane, precum și sediile oficiilor diplomatice aflate într-un stat străin, prin prezumția că ele se află pe teritoriul statului lor național. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. exterritorialité. Cf. germ. Exterritorialität.

exteritorialitate sf [At: DN / E: fr exterritorialité, cf ger Exterritorialilät] Situație juridică în care se află misiunile diplomatice (ambasadele, legațiile etc.) ale unui stat străin, care decurge din principiul că acestea trebuie considerate ca aflându-se pe teritoriul statului lor național.

*EXTERITORIALITATE sf. ⏲ Dreptul care permite ambasadorilor și miniștrilor plenipotențiari de a trăi în țările în care sînt acreditați sub regimul legilor națiunii pe care o reprezintă [fr.].

EXTERITORIALITATE s. f. Situație juridică în care se consideră că se află misiunile diplomatice (ambasadele, legațiile, persoanele etc.) ale unui stat străin, ca și când ele ar continua să fie situate pe teritoriul statului lor național. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. exterritorialité. Cf. germ. Exterritorialität.

EXTERITORIALITATE s. f. (Jur.) Regim de excepție de la normele de drept comun de care se bucură, în anumite împrejurări, membrii corpului diplomatic, sediile oficiilor diplomatice, uneori și resortisanții anumitor state, în baza presupunerii că ei nu s-ar afla pe teritoriul statului respectiv, ci pe acela al statului lor național. – Pronunțat: -ri-a-.

EXTERITORIALITATE s.f. (Jur.) Totalitatea drepturilor speciale de care beneficiază, în anumite condiții, reprezentanții unui stat pe teritoriul altui stat; extrateritorialitate. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. exterritorialité < lat. ex – în afară, territorium – teritoriu].

EXTERITORIALITATE s. f. totalitatea drepturilor speciale de care beneficiază reprezentanții unui stat pe teritoriul altui stat. (< germ. Exterritorialität)

EXTERITORIALITATE f. jur. Totalitate a drepturilor extrateritoriale. /<germ. Exterritorialität

*exteritorialitáte f. (ex- și teritorialitate). Imunitate de drept public care scutește unele persoane (ca ambasadoriĭ) de puterea jurisdicțiuniĭ statuluĭ în care se află.

exteritorialitate (desp. -ri-a-) s. f., g.-d. art. exteritorialității

exteritorialitate (-ri-a-) s. f., g.-d. art. exteritorialității

exteritorialitate s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. exteritorialității