EXTERITORIALITATE s. f. (Jur.) Regim de excepție de la normele de drept comun de care se bucură, în anumite împrejurări, membrii corpului diplomatic, sediile oficiilor diplomatice, uneori și resortisanții anumitor state, în baza presupunerii că ei nu s-ar afla pe teritoriul statului respectiv, ci pe acela al statului lor național. – Pronunțat: -ri-a-.