8 definiții pentru exsicator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exsicator sn [At: DEX / Pl: ~oare / E: fr exsiccateur] Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici.

EXSICATÓR, exsicatoare, s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici. – Din fr. exsiccateur.

EXSICATÓR, exsicatoare, s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici. – Din fr. exsiccateur.

EXSICATÓR s.n. Aparat de laborator, alcătuit dintr-un vas de sticlă acoperit cu un capac ce se poate închide ermetic și care permite uscarea substanțelor. [< fr. exsiccateur].

EXSICATÓR s. n. aparat de laborator dintr-un vas de sticlă cu un capac ce se poate închide ermetic, pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor. (< fr. exsiccateur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exsicatór s. n., pl. exsicatoáre

exsicatór s. n., pl. exsicatoáre


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EXSICATÓR (< fr. {i}; {s} lat. exsicco „a usca”) s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici, ca: acid sulfuric, clorură de calciu etc. În e. se poate face vid parțial pentru accelerarea uscării.

Intrare: exsicator
exsicator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exsicator
  • exsicatorul
  • exsicatoru‑
plural
  • exsicatoare
  • exsicatoarele
genitiv-dativ singular
  • exsicator
  • exsicatorului
plural
  • exsicatoare
  • exsicatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)