2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPERTIZAT, -Ă, expertizați, -te, adj. Care a fost supus expertizei. – V. expertiza.

EXPERTIZAT, -Ă, expertizați, -te, adj. Care a fost supus expertizei. – V. expertiza.

expertizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: expertiza] 1-3 Expertizare (1-3).

expertizat2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: expertiza] 1-3 Care a fost supus unei expertize (1, 3, 4).

EXPERTIZA, expertizez, vb. I. Tranz. A supune expertizei. – Din expertiză + suf. -iza.

expertiza vt [At: BUL. FIL. III, 185 / Pzi: ~zez / E: fr expertiser] 1-3 A supune unei expertize (1, 3, 4).

EXPERTIZA, expertizez, vb. I. Tranz. A supune expertizei. – Expertiză + suf. -iza.

EXPERTIZA vb. I. tr. (Rar) A face o expertiză. [< fr. expertiser].

EXPERTIZA vb. tr. a supune unei expertize. (< fr. expertiser)

expertiza vb. I A supune unei expertize ◊ „În ceea ce privește construcțiile cu o înălțime sub 4 nivele, din această categorie au fost expertizate 35000 imobile, constatându-se că 6700 au nevoie de consolidări.” R.l. 19 V 77 p. 2 (din fr. expertiser; DT; DN3, DEX-S)

A EXPERTIZA ~ez tranz. A supune expertizei. /expertiză + suf. ~iza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expertiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. expertizez, 3 expertizea; conj. prez. 1 sg. să expertizez, 3 să expertizeze

expertiza (a ~) vb., ind. prez. 3 expertizea

expertiza vb., ind. prez. 1 sg. expertizez, 3 sg. și pl. expertizea

Intrare: expertizat
expertizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expertizat
  • expertizatul
  • expertizatu‑
  • expertiza
  • expertizata
plural
  • expertizați
  • expertizații
  • expertizate
  • expertizatele
genitiv-dativ singular
  • expertizat
  • expertizatului
  • expertizate
  • expertizatei
plural
  • expertizați
  • expertizaților
  • expertizate
  • expertizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: expertiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expertiza
  • expertizare
  • expertizat
  • expertizatu‑
  • expertizând
  • expertizându‑
singular plural
  • expertizea
  • expertizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expertizez
(să)
  • expertizez
  • expertizam
  • expertizai
  • expertizasem
a II-a (tu)
  • expertizezi
(să)
  • expertizezi
  • expertizai
  • expertizași
  • expertizaseși
a III-a (el, ea)
  • expertizea
(să)
  • expertizeze
  • expertiza
  • expertiză
  • expertizase
plural I (noi)
  • expertizăm
(să)
  • expertizăm
  • expertizam
  • expertizarăm
  • expertizaserăm
  • expertizasem
a II-a (voi)
  • expertizați
(să)
  • expertizați
  • expertizați
  • expertizarăți
  • expertizaserăți
  • expertizaseți
a III-a (ei, ele)
  • expertizea
(să)
  • expertizeze
  • expertizau
  • expertiza
  • expertizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expertizat, expertizaadjectiv

  • 1. Care a fost supus expertizei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi expertiza DEX '98 DEX '09

expertiza, expertizezverb

  • 1. A supune expertizei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • expertiză + sufix -iza. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.