9 definiții pentru expertiza

expertiza vt [At: BUL. FIL. III, 185 / Pzi: ~zez / E: fr expertiser] 1-3 A supune unei expertize (1, 3, 4).

EXPERTIZÁ, expertizez, vb. I. Tranz. A supune expertizei. – Din expertiză + suf. -iza.

EXPERTIZÁ, expertizez, vb. I. Tranz. A supune expertizei. – Expertiză + suf. -iza.

expertizá (a ~) vb., ind. prez. 3 expertizeáză

expertizá vb., ind. prez. 1 sg. expertizéz, 3 sg. și pl. expertizeáză

EXPERTIZÁ vb. I. tr. (Rar) A face o expertiză. [< fr. expertiser].

EXPERTIZÁ vb. tr. a supune unei expertize. (< fr. expertiser)

A EXPERTIZÁ ~éz tranz. A supune expertizei. /expertiză + suf. ~iza


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

expertizá vb. I A supune unei expertize ◊ „În ceea ce privește construcțiile cu o înălțime sub 4 nivele, din această categorie au fost expertizate 35000 imobile, constatându-se că 6700 au nevoie de consolidări.” R.l. 19 V 77 p. 2 (din fr. expertiser; DT; DN3, DEX-S)

Intrare: expertiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) expertiza expertizare expertizat expertizând singular plural
expertizea expertizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) expertizez (să) expertizez expertizam expertizai expertizasem
a II-a (tu) expertizezi (să) expertizezi expertizai expertizași expertizaseși
a III-a (el, ea) expertizea (să) expertizeze expertiza expertiză expertizase
plural I (noi) expertizăm (să) expertizăm expertizam expertizarăm expertizaserăm, expertizasem*
a II-a (voi) expertizați (să) expertizați expertizați expertizarăți expertizaserăți, expertizaseți*
a III-a (ei, ele) expertizea (să) expertizeze expertizau expertiza expertizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)