14 definiții pentru experimenta esperimenta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

experimenta vt [At: I. IONESCU, V. 35/11 / V: (înv) esp~, (rar) sperimânta[1] / Pzi: ~tez / E: fr expérimenter] 1 (C. i. obiecte, metode, procedee etc.) A supune la o probă, încercare, pentru a vedea dacă poate corespunde scopului, cerințelor etc. 2 A face un experiment (1). 3 (C. i. sentimente, trăiri etc.) A simți. corectată

  1. În original lipsește accentul — LauraGellner

EXPERIMENTÁ, experimentez, vb. I. Tranz. A încerca, a verifica prin experiență. – Din fr. expérimenter, lat. experimentare.

EXPERIMENTÁ, experimentez, vb. I. Tranz. A încerca, a verifica prin experiență. – Din fr. expérimenter, lat. experimentare.

EXPERIMENTÁ, experimentez, vb. I. Tranz. A încerca, a verifica prin experiențe. Am experimentat o nouă metodă de lucru.

EXPERIMENTÁ vb. I. tr. A verifica pe cale de experiment. [Var. esperimenta vb. I. / < fr. expérimenter].

EXPERIMENTÁ vb. tr. a verifica prin experiență. (< fr. expérimenter, lat. experimentare)

A EXPERIMENTÁ ~éz tranz. A verifica prin experimente. /<fr. expérimenter, lat. experimentare

experimentà v. 1. a verifica prin experiențe; 2. a face experiențe.

esperimenta v vz experimenta

ESPERIMENTÁ vb. I. v. experimenta.

*experimentéz v. tr. (lat. experimentare, fr. expérimenter). Încerc, verific pin experiență.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

experimentá (a ~) vb., ind. prez. 3 experimenteáză

experimentá vb., ind. prez. 1 sg. experimentéz, 3 sg. și pl. experimenteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXPERIMENTÁ vb. a încerca, a proba. (A ~ o nouă metodă.)

EXPERIMENTA vb. a încerca, a proba. (A ~ o nouă metodă.)

Intrare: experimenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • experimenta
  • experimentare
  • experimentat
  • experimentatu‑
  • experimentând
  • experimentându‑
singular plural
  • experimentea
  • experimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • experimentez
(să)
  • experimentez
  • experimentam
  • experimentai
  • experimentasem
a II-a (tu)
  • experimentezi
(să)
  • experimentezi
  • experimentai
  • experimentași
  • experimentaseși
a III-a (el, ea)
  • experimentea
(să)
  • experimenteze
  • experimenta
  • experimentă
  • experimentase
plural I (noi)
  • experimentăm
(să)
  • experimentăm
  • experimentam
  • experimentarăm
  • experimentaserăm
  • experimentasem
a II-a (voi)
  • experimentați
(să)
  • experimentați
  • experimentați
  • experimentarăți
  • experimentaserăți
  • experimentaseți
a III-a (ei, ele)
  • experimentea
(să)
  • experimenteze
  • experimentau
  • experimenta
  • experimentaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • esperimenta
  • esperimentare
  • esperimentat
  • esperimentatu‑
  • esperimentând
  • esperimentându‑
singular plural
  • esperimentea
  • esperimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • esperimentez
(să)
  • esperimentez
  • esperimentam
  • esperimentai
  • esperimentasem
a II-a (tu)
  • esperimentezi
(să)
  • esperimentezi
  • esperimentai
  • esperimentași
  • esperimentaseși
a III-a (el, ea)
  • esperimentea
(să)
  • esperimenteze
  • esperimenta
  • esperimentă
  • esperimentase
plural I (noi)
  • esperimentăm
(să)
  • esperimentăm
  • esperimentam
  • esperimentarăm
  • esperimentaserăm
  • esperimentasem
a II-a (voi)
  • esperimentați
(să)
  • esperimentați
  • esperimentați
  • esperimentarăți
  • esperimentaserăți
  • esperimentaseți
a III-a (ei, ele)
  • esperimentea
(să)
  • esperimenteze
  • esperimentau
  • esperimenta
  • esperimentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)