2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXORCIZARE, exorcizări, s. f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. – V. exorciza.

EXORCIZARE, exorcizări, s. f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. – V. exorciza.

exorcizare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~zări / E: exorciza] 1-2 Pronunțare a unor cuvinte magice sau oficierea unei slujbe pentru alungarea diavolului. 3-4 Alungare a diavolului prin exorcizare (1-2) Si: (grî) exorchisire (3-4). 5 (Pex) Izgonire.

EXORCIZARE s.f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; pretinsă eliberare de diavol prin rugăciuni. [< exorciza].

EXORCIZA, exorcizez, vb. I. Tranz. A rosti rugăciuni, descântece pentru a alunga demonii din trupul unui posedat. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.

exorciza vt [At: PROT. – POP., N. D. / Pzi: ~zez / E: fr exorciser, lat exorcisare] 1-2 A pronunța cuvinte magice sau a oficia o slujbă pentru a alunga diavolul Si: (grî) a exorchisi (1-2). 3 (Pex) A izgoni.

EXORCIZA, exorcizez, vb. I. Tranz. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.

EXORCIZA vb. I. tr. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. [Cf. fr. exorciser, lat. exorcisare < gr. ex – în afară, horkos – jurămînt].

EXORCIZA vb. tr. a pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. (< fr. exorciser, lat. exorcisare)

A EXORCIZA ~ez tranz. (cuvinte magice, rugăciuni sau descântece) A pronunța pentru a alunga diavolul și duhurile rele. /<fr. exorciser, lat. exorcisare

exorcizà v. a alunga dracii cu rugăciuni.

*exorcizéz v. tr. (vgr. exorkízo, pun să jure, expulsez draciĭ pin jurămînt, d. ῾órkos, jurămînt). Rar. Expulsez draciĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

exorcizare s. f., g.-d. art. exorcizării; pl. exorcizări

exorcizare s. f., g.-d. art. exorcizării; pl. exorcizări

exorcizare s. f., g.-d. art. exorcizării; pl. exorcizări

exorciza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. exorcizez, 3 exorcizea; conj. prez. 1 sg. să exorcizez, 3 să exorcizeze

exorciza (a ~) vb., ind. prez. 3 exorcizea

exorciza vb., ind. prez. 1 sg. exorcizez, 3 sg. și pl. exorcizea

Intrare: exorcizare
exorcizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exorcizare
  • exorcizarea
plural
  • exorcizări
  • exorcizările
genitiv-dativ singular
  • exorcizări
  • exorcizării
plural
  • exorcizări
  • exorcizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: exorciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exorciza
  • exorcizare
  • exorcizat
  • exorcizatu‑
  • exorcizând
  • exorcizându‑
singular plural
  • exorcizea
  • exorcizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exorcizez
(să)
  • exorcizez
  • exorcizam
  • exorcizai
  • exorcizasem
a II-a (tu)
  • exorcizezi
(să)
  • exorcizezi
  • exorcizai
  • exorcizași
  • exorcizaseși
a III-a (el, ea)
  • exorcizea
(să)
  • exorcizeze
  • exorciza
  • exorciză
  • exorcizase
plural I (noi)
  • exorcizăm
(să)
  • exorcizăm
  • exorcizam
  • exorcizarăm
  • exorcizaserăm
  • exorcizasem
a II-a (voi)
  • exorcizați
(să)
  • exorcizați
  • exorcizați
  • exorcizarăți
  • exorcizaserăți
  • exorcizaseți
a III-a (ei, ele)
  • exorcizea
(să)
  • exorcizeze
  • exorcizau
  • exorciza
  • exorcizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

exorcizare, exorcizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi exorciza DEX '09 DEX '98 DN

exorciza, exorcizezverb

  • 1. A rosti rugăciuni, descântece pentru a alunga demonii din trupul unui posedat. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.