6 definiții pentru exorcizare

exorcizare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~zări / E: exorciza] 1-2 Pronunțare a unor cuvinte magice sau oficierea unei slujbe pentru alungarea diavolului. 3-4 Alungare a diavolului prin exorcizare (1-2) Si: (grî) exorchisire (3-4). 5 (Pex) Izgonire.

EXORCIZÁRE, exorcizări, s. f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. – V. exorciza.

EXORCIZÁRE, exorcizări, s. f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. – V. exorciza.

exorcizáre s. f., g.-d. art. exorcizắrii; pl. exorcizắri

exorcizáre s. f., g.-d. art. exorcizării; pl. exorcizări

EXORCIZÁRE s.f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; pretinsă eliberare de diavol prin rugăciuni. [< exorciza].

Intrare: exorcizare
exorcizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exorcizare exorcizarea
plural exorcizări exorcizările
genitiv-dativ singular exorcizări exorcizării
plural exorcizări exorcizărilor
vocativ singular
plural