2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exoflisire1 sf [At: (a. 1793) URICARIUL XVI, 329 / V: (rar) ~fle~ / Pl: ~ri / E: exoflisi1] (Grî) 1 Achitare a unei datorii Si: (grî) exoflisis (1). 2 Lichidare a unui cont Si: exoflisis (2).

exoflisire2 sf [At: CARAGIALE, O. VII, 533 / Pl: ~ri / E: exoflisi2] (Grî) 1 Separare a cărților fără valoare (la jocul de cărți). 2 Concediere. 3 (Pex) Expediere a unei persoane.

exoflisi2 vt [At: BL, IV, 78 / V: ecso~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐξωφυλλύσω[1]] (Grî) 1 (D. jocul de cărți) A separa cărțile fără valoare. 2 A concedia. 3 (Pex) A expedia (pe cineva). modificată

  1. În original, incorect: έξωφυλλνςω, cu accent pe consoana „ν” — LauraGellner

exoflisi1 vt [At: (a. 1794) GALDI, M. PHAN. 186 / V: ecso~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐξοφλῶ] (Grî) 1 (C. i. o datorie) A achita. 2 (C. i. un cont) A lichida.

EXOFLISÍ, exoflisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism ieșit din uz) A concedia (un funcționar) din slujbă; a da afară. A fost exoflisit din minister. CARAGIALE, O. VII 49. ♦ A se descotorosi de cineva. Bate-mi în ușă cînd l-ăi exoflisi pe Crăcănel. CARAGIALE, O. I 196.

*exoflisésc v. tr. (ngr. exofló, aoristu exóflisa, sting o datorie). Vechĭ. Răfuĭesc, plătesc de tot. Azĭ. Iron. Daŭ gata, expediez (trăgînd o bătaĭe, înșelînd, ucizînd orĭ făcînd să se astîmpere): l-a exoflisit și pe ăsta!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exoflisí (a ~) (înv.) (-xo-fli-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exoflisésc, imperf. 3 sg. exofliseá; conj. prez. 3 să exofliseáscă

exoflisí vb. (sil. -fli-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exoflisésc, imperf. 3 sg. exofliseá; conj. prez. 3 sg. și pl. exofliseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXOFLISÍ vb. v. achita, concedia, debarasa, degaja, descotorosi, dezbăra, îndepărta, lichida, onora, plăti, scăpa, scoate.

exoflisi vb. v. ACHITA. CONCEDIA. DEBARASA. DEGAJA. DESCOTOROSI. DEZBĂRA. ÎNDEPĂRTA. LICHIDA. ONORA. PLĂTI. SCĂPA. SCOATE.

Intrare: exoflisire
exoflisire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exoflisire
  • exoflisirea
plural
  • exoflisiri
  • exoflisirile
genitiv-dativ singular
  • exoflisiri
  • exoflisirii
plural
  • exoflisiri
  • exoflisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: exoflisi
  • silabație: e-xo-fli-si info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exoflisi
  • exoflisire
  • exoflisit
  • exoflisitu‑
  • exoflisind
  • exoflisindu‑
singular plural
  • exoflisește
  • exoflisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exoflisesc
(să)
  • exoflisesc
  • exofliseam
  • exoflisii
  • exoflisisem
a II-a (tu)
  • exoflisești
(să)
  • exoflisești
  • exofliseai
  • exoflisiși
  • exoflisiseși
a III-a (el, ea)
  • exoflisește
(să)
  • exoflisească
  • exoflisea
  • exoflisi
  • exoflisise
plural I (noi)
  • exoflisim
(să)
  • exoflisim
  • exofliseam
  • exoflisirăm
  • exoflisiserăm
  • exoflisisem
a II-a (voi)
  • exoflisiți
(să)
  • exoflisiți
  • exofliseați
  • exoflisirăți
  • exoflisiserăți
  • exoflisiseți
a III-a (ei, ele)
  • exoflisesc
(să)
  • exoflisească
  • exofliseau
  • exoflisi
  • exoflisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

exoflisi

etimologie: