11 definiții pentru exersa

EXERSÁ, exersez, vb. I. Intranz. și tranz. A face exerciții. [Pr.: eg-zer-] – Din fr. exercer.

EXERSÁ, exersez, vb. I. Intranz. și tranz. A face exerciții. [Pr.: eg-zer-] – Din fr. exercer.

EXERSÁ, exersez, vb. I. Intranz. (Adesea urmat de determinări indicînd mai ales un instrument muzical, introduse prin prep. «la») A face exerciții. A exersa la vioară.Tranz. (Cu privire la o bucată muzicală, o figură de dans etc.) A studia insistînd asupra dificultăților tehnice și repetînd părțile grele. Exersează o sonată la pian.

exersá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 exerseáză

exersá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exerséz, 3 sg. și pl. exerseáză

EXERSÁ vb. (reg.) a slomni. (A ~ la vioară.)

EXERSÁ vb. I. intr. A cânta, a face exerciții (la un instrument). ♦ tr. A învăța să cânte, a studia (mai ales dificultățile unei bucăți muzicale). [Pron. eg-zer-. / < fr. exercer].

EXERSÁ vb. intr., tr. a face exerciții. (< fr. exercer)

A EXERSÁ ~éz intranz. A face exerciții. /<fr. exercer

exersà v. 1. a forma, a dresa prin exerciții: a exersa pe soldați, pe elevi; 2. a pune în mișcare, în activitate: a-și exersa corpul, memoria (= fr. exercer).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EXERSÁ vb. (reg.) a slomni. (A ~ la vioară.)

Intrare: exersa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) exersa exersare exersat exersând singular plural
exersea exersați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) exersez (să) exersez exersam exersai exersasem
a II-a (tu) exersezi (să) exersezi exersai exersași exersaseși
a III-a (el, ea) exersea (să) exerseze exersa exersă exersase
plural I (noi) exersăm (să) exersăm exersam exersarăm exersaserăm, exersasem*
a II-a (voi) exersați (să) exersați exersați exersarăți exersaserăți, exersaseți*
a III-a (ei, ele) exersea (să) exerseze exersau exersa exersaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)