9 definiții pentru excizie

EXCÍZIE, excizii, s. f. Extirpare a unei porțiuni de țesut sau de organ. ♦ Tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. [Acc. și: excizíe] – Din fr. excision.

EXCÍZIE, excizii, s. f. Extirpare a unei porțiuni de țesut sau de organ. ♦ Tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. – Din fr. excision.

excízie (-zi-e) s. f., art. excízia (-zi-a), g.-d. art. excíziei; pl. excízii, art. excíziile (-zi-i-)

excízie s. f. (sil. -zi-e), art. excízia (sil. -zi-a), g.-d. art. excíziei; pl. excízii, art. excíziile (sil. -zi-i-)

EXCÍZIE s. v. extirpare.

EXCÍZIE s.f. (Med.) Înlăturare (a unei porțiuni de țesut sau organ) prin tăiere. ♦ (Tehn.) Tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. [Gen. -iei, var. exciziune s.f. / cf. fr. excision, lat. excisio].

EXCÍZIE s. f. 1. extirpare a unei porțiuni de țesut sau organ. 2. (tehn.) tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. (< fr. excision, lat. excisio)

EXCÍZIE ~i f. Operație de secționare și de înlăturare din organism a unui țesut sau a unui organ bolnav. /<fr. excision


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EXCÍZIE s. (MED.) extirpare. (~ unei tumori.)

Intrare: excizie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular excizie excizia
plural excizii exciziile
genitiv-dativ singular excizii exciziei
plural excizii exciziilor
vocativ singular
plural