2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

excavat, ~ă a [At: SCÎNTEIA, 1952, nr. 2357 / V: esc~ / P: ex-ca~ / Pl: ~ați, ~e / E: excava] 1 (D. pământ) Săpat. 2 (Rar) Care are formă concavă.

excava vtrp [At: ALEXI, W. / V: esc~ / P: ex-ca~ / Pzi: ~vez / E: fr excaver, lat excavare] 1-2 A (se) săpa o cavitate în pământ (cu un excavator).

EXCAVÁ, excavez, vb. I. Tranz. A săpa făcând o cavitate în pământ (cu ajutorul unui excavator). – Din fr. excaver.

EXCAVÁ, excavez, vb. I. Tranz. A săpa făcând o cavitate în pământ (cu ajutorul unui excavator). – Din fr. excaver.

EXCAVÁ, excavez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A săpa (mai ales cu ajutorul unui excavator), făcînd o cavitate în pămînt, în scopuri tehnice. ◊ Refl. pas. În ultimul timp, la baraj s-au excavat în fundație peste 20000 metri cubi. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2875.

EXCAVÁ vb. I. tr. A săpa (o groapă mare) în pământ. [Pron. ecs-ca-. / < fr. excaver, cf. lat. excavare].

EXCAVÁ vb. tr. a săpa o cavitate în scoarța pământului și a îndepărta materialul rezultat. (< fr. excaver, lat. excavare)

A EXCAVÁ ~éz tranz. A săpa cu ajutorul unui excavator. /<fr. excaver, lat. excavare

*excavéz v. tr. (lat. éx-cavo, -áre, d. cavus, cav). Scobesc pămîntu, sap făcînd cavitățĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

excavá (a ~) vb., ind. prez. 3 excaveáză

excavá vb., ind. prez. 1 sg. excavéz, 3 sg. și pl. excaveáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXCAVÁ vb. a săpa, a scobi. (A ~ pământul.)

EXCAVA vb. a săpa, a scobi. (A ~ pămîntul.)

Intrare: excavat
excavat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excavat
  • excavatul
  • excavatu‑
  • excava
  • excavata
plural
  • excavați
  • excavații
  • excavate
  • excavatele
genitiv-dativ singular
  • excavat
  • excavatului
  • excavate
  • excavatei
plural
  • excavați
  • excavaților
  • excavate
  • excavatelor
vocativ singular
plural
escavat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: excava
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excava
  • excavare
  • excavat
  • excavatu‑
  • excavând
  • excavându‑
singular plural
  • excavea
  • excavați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excavez
(să)
  • excavez
  • excavam
  • excavai
  • excavasem
a II-a (tu)
  • excavezi
(să)
  • excavezi
  • excavai
  • excavași
  • excavaseși
a III-a (el, ea)
  • excavea
(să)
  • excaveze
  • excava
  • excavă
  • excavase
plural I (noi)
  • excavăm
(să)
  • excavăm
  • excavam
  • excavarăm
  • excavaserăm
  • excavasem
a II-a (voi)
  • excavați
(să)
  • excavați
  • excavați
  • excavarăți
  • excavaserăți
  • excavaseți
a III-a (ei, ele)
  • excavea
(să)
  • excaveze
  • excavau
  • excava
  • excavaseră
escava
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)