16 definiții pentru exantem esantem esantemă exantemă exanten

exantem sn [At: VASICI, M. II, 75/2 / V: (înv) esa~, esante sf, ~mă sf, (nob) ~en / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: fr exanthème] 1 Erupție care apare pe piele în unele boli contagioase, ca rujeola, scarlatina etc. 2 (Înv) Boală infecto-contagioasă al cărei simptom principal îl constituie apariția unei erupții.

EXANTÉM, exanteme, s. n. Erupție care apare pe piele în unele boli contagioase, ca rujeola, scarlatina etc. [Pr.: eg-zan-] – Din fr. exanthème.

EXANTÉM, exanteme, s. n. Erupție care apare pe piele în unele boli contagioase, ca rujeola, scarlatina etc. [Pr.: eg-zan-] – Din fr. exanthème.

exantém [x pron. gz] s. n., pl. exantéme

exantém s. n. [x pron. gz], pl. exantéme

EXANTÉM s.n. (Med.) Erupție pe piele care însoțește unele boli, ca rujeola, scarlatina etc. [Pron. eg-zan-. / < fr. exanthème, cf. gr. exanthema – răspândire, înflorire].

EXANTÉM s. n. erupție pe piele care însoțește unele boli ca rujeola, scarlatina etc. (< fr. exanthème, gr. exanthema)

EXANTÉM ~e n. Erupție care apare pe piele în cazul unor boli contagioase. /<fr. exantheme

*exantémă f., pl. e (vgr. exánthema, exflorescență, erupțiune). Med. Erupțiune pe pele.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EXANTEM s. (MED.) alergie, erupție, (pop.) plescaviță, spuzeală, (reg.) spuzitură, (înv.) prozăritură.

Intrare: exantem
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exantem exantemul
plural exanteme exantemele
genitiv-dativ singular exantem exantemului
plural exanteme exantemelor
vocativ singular
plural
esantem
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
esantemă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
exantemă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
exanten
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.